Linkuri accesibilitate

Expert Grup: sute de hectare de terenuri din Chişinău – ocupate ilegal


Majoritatea terenurilor au fost ocupate pentru a fi construite case individuale, parcări, terase, gherete ș.a.



În ultimii patru ani, în capitală au fost ocupate ilegal circa 300 de hectare de terenuri municipale, iar bugetul municipal a fost păgubit astfel de 500 de milioane de lei. Aşa susţin autorii unui studiu lansat de Expert Grup, centru analitic independent din Chişinău.

Pe majoritatea loturilor municipale, care au fost ocupate abuziv, s-au construit case individuale, terase sau parcări, se arată în infograficul realizat de Expert Grup. Schema de intrare în posesie a loturilor care aparţin Primăriei este următoarea: terenul este ocupat abuziv, angajaţii Inspecţiei în construcţii, ai Inspectoratului Ecologic sau Consiliului Municipal Chişinău constată ilegalitatea şi cer, prin judecată, autoproclamatului proprietar să returneze terenul sau să demoleze construcţia. Deseori însă, în instanţă se amână luarea unei decizii până la expirarea aşa numitului termen de prescripţie, de trei luni, atât cât prevede legea, iar autorităţile nu mai sunt în drept să revendice lotul de teren. Mai târziu, proprietarul se adresează tot în instanţa de judecată, cerând municipalităţii să-i vândă terenul la un preţ normativ, adică de câteva ori mai mic decât cel de piaţă. De vină ar fi legislaţia ambiguă, care lasă loc pentru legalizări instanţelor de judecată, explică viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu:

„Eu sunt cel care în 2009, personal, am demolat peste zece construcţii începute. Mai târziu însă am fost opriţi de deciziile care au fost adoptate. Eu nu pot spune că noi nu purtăm nicio vină, purtăm, înseamnă că nu am adus suficiente argumente pentru a obţine rezultatul pe care noi îl aşteptam. Dar acesta nu este o greşeală a Consiliului Municipal, a Direcţiei Arhitectură, pentru că azi Direcţia Arhitectură în gurile tuturor este cea vinovată. Toate deciziile care sunt referitor la atribuirea în arendă a terenurilor aferente construcţiilor, or privatizarea terenurilor aferente, toate se încadrează întocmai în legislaţia în vigoare.”

Pe de altă parte, economista Centrului Analitic „Expert Grup”, Tatiana Savva, sugerează că făcând uz de legi pe care le consideră trunchiate, autorităţile se fac părtașe a unei fărădelegi:

„Răspunsul pe care l-am putut noi obţine din partea reprezentanţilor primăriei a fost: „noi nu putem să facem nimic, noi pierdem totul în judecată”. Nu mai putem să argumentăm incapacitatea şi interesele cu judecata. Nimeni nu-i opreşte să facă recurs, nimeni nu-i opreşte ca în momentul în care această problemă a devenit una de amploare şi este o problemă de interes public majoră, să iasă în public şi atunci intervin alte pârghii de influenţă asupra Parlamentului şi a Guvernului, însă aceste lucruri nu se fac.”

Din 2009, autorităţile locale au solicitat de cel puţin 2 ori Parlamentului modificarea termenului de prescripţie de trei luni pentru cazurile de ocupare ilegală a terenurilor. Parlamentul a acceptat iniţiativa deputatului liberal Gheorghe Brega, iniţiativă care, spune legislatorul, ar putea fi examinată la următoarele şedinţe:

„Am avut dezbateri publice cu Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, cu reprezentanţii primăriei Bălţi, ai primăriei Chişinău. Probabil, sub presiunea lor, în sfârşit, deputaţii îl vor vota.”

Europa Liberă: E adevărat că iniţiativa are aviz negativ din partea Guvernului?

Gheorghe Brega: „Guvernul a dat aviz negativ, dar nu am înţeles ce vrea să spună prin el, pentru că e un aviz negativ în trei rânduri, că nu sunt de acord, motivaţie nu e deloc.”

Europa Liberă: În acest caz, Parlamentul va examina iniţiativa cu aviz negativ din partea Guvernului?

Gheorghe Brega: „Are tot dreptul pentru că el nu necesită surse financiare. Administraţiile publice locale doresc aşa ceva, ei rămân fără pământ.”

În repetate rânduri „Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice” a scris despre un alt fenomen de înstrăinare a terenurilor publice şi anume construcţiile ilegale din păduri. Reporterii Centrului au scos la iveală faptul că mai mulţi demnitari şi-au atribuit loturi de teren din pădurile aflate în apropierea Chişinăului. De exemplu, cândva, în pădurea de lângă satul Dănceni, pe traseul Chişinău-Leuşeni, exista doar o tabără pentru copii. Acum pădurea, care are 103 hectare, este toată arendată. Aceeaşi soartă a avut-o şi pădurea din zona Dănceni-Sociteni.
Previous Next

XS
SM
MD
LG