Un nou studiu în Republica Moldova, finanţat de guvernul Slovaciei, sugerează că deşi mai persistă o rivalitate între UE şi cea Vamală cu Rusia, moldovenii nu se îndoiesc că o colaborare cu UE va aduce o perspectivă mai stabilă de viitor. Direcţia europeană, asociată cu un trai mai bun, e văzută ca parte a interesului naţional, în timp ce Uniunea Vamală nu este privită ca o perspectivă a politicii externe. Studiul calitativ care descrie percepţiile cetăţenilor moldoveni faţă de cele două Uniunii arată şi o altă tendinţă şi anume că regiunea transnistreană nu mai este privită ca un obstacol în calea integrării europene a Moldovei.
Concluziile studiului sunt bazate pe opinii exprimate de un grup țintă ce întrunește 54 de cetăţeni din diferite raioane. Studiul prezentat astăzi nuanțează datele din sondajul realizat de aceeași experţi la sfârşitul anului trecut. Cercetarea din noiembrie arăta că entuziasmul generat de apropierea de UE a fost în scădere din 2009, în timp ce simpatiile pentru Uniunea Vamală şi Rusia au crescut. De aceasta data experţii constată că între timp percepţia integrării europene s-a îmbunătăţit. UE este nu doar atractivă, dar şi constituie o alegere implicită a cetăţenilor moldoveni. În schimb, Uniunea Vamală nu mai este percepută ca o soluţie rapidă pentru a obţine stabilitate şi prosperitate, ci dimpotrivă. Unul din autorii studiului Balasz Jarabik, de la Institutul pentru Politici Central Europene:
„Uniunea vamală părea să fie o soluţie rapidă, dar a apărut criza din Ucraina şi moldovenii au înţeles că această soluţie rapidă nu mai este o opţiune. În cadrul cercetării oamenii au optat nu pentru soluţii rapide, ci pentru nişte schimbări treptate care ar asigura stabilitate şi ordine.”
Deşi au avut păreri împărţite despre beneficiile, în special economice, oferite de UE şi respectiv de cea Vamală, respondenţii au spus la unison că avansarea pe calea cooperării cu UE oferă o perspectivă mai certă. Vectorul european, asociat cu un trai mai bun şi un viitor mai sigur, este privit ca parte al interesului naţional, iar Uniunea Vamală nu este văzută ca opţiune de politică externă, se arată în studiu. În acelaşi timp, majoritatea respondenţilor au menţionat însă că Moldova ar trebui să aibă un dialog constructiv cu cele două uniuni şi relaţii bune cu toţi vecinii, şi cu Federaţia Rusă. Din nou expertul Balasz Jarabik:
„Moldovenii încep să înţeleagă că nu există rivalitate între Uniunea Europeană şi cea Vamală, ci că Rusia vrea să impună această percepţie. Rusia ar trebui să înţeleagă - cu cât va încerca să forţeze Moldova să aleagă între Est şi Vest, cu atât mai mult va pierde susţinerea publică din partea Moldovei. ”
Referindu-se la relaţiile Moldovei cu Federaţia Rusă respondenţii au menţionat nivelul redus de încredere, Chişinăul fiind cel care se supune, iar Moscova cea care tratează de o manieră insultătoare partenerii. Pe de o parte, respondenţii văd Rusia ca o sursă importantă de stabilitate economică (exportator de gaze naturale şi piaţă pentru muncitorii moldoveni), iar pe de altă parte, ca o sursă de îngrijorare, insecuritate şi sărăcie. Experţii menţionează că percepţia faţă de Rusia a fost puternic influențată de criza din Ucraina şi anexarea peninsulei Crimeea.
Întrebaţi despre factorul transnistrean în ecuația proeuropeana majoritatea respondenţilor au opinat că regiunea transnistreană nu mai este un obstacol în calea integrării europene şi asta pentru că poate supravieţui singură şi că autorităţile moldovene ar trebui „să o lase să plece”.
O tendinţă îngrijorătoare a menţionat şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, prezent şi el la lansarea studiului:
„Concluzia că lumea vrea să lase Transnistria mă îngrijorează. Este un mesaj care ar trebui să ne preocupe. Întrebarea care apare imediat este unde să plece Transnistria? Cred că a fost o interpretare mai mult emoţională a respondenţilor. UE va continua să acorde tot sprijinul pentru reintegrarea teritorială a Republicii Moldova.”
În concluzie experţii au menţionat că majoritatea respondenţilor sunt de părere că dilema alegerii între vectorul european şi cel răsăritean ar putea fi soluţionată prin realizarea reformelor interne, astfel încât Moldova să devină o naţiune puternică, independentă şi integră.
