Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii


Jose Manuel Barosso și Iurie Leancă, Chișinău, 12 iunie 2014

Jose Manuel Barosso și Iurie Leancă, Chișinău, 12 iunie 2014

Vizita la Chișinău a președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso și suspiciunile de la Tiraspol și din autonomia găgăuză față de Acordul de Asociere cu UE:

Două vizite diplomatice la Chișinău și întețirea îngrijorărilor față de situația din autonomia găgăuză sunt temele analizate în minutele următoarea de invitații Allei Ceapai la rubrica retrospectiva săptămânii.

Vizita la Chişinău a preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso este, în opinia editorialistul de la „Ziarul Naţional” Nicolae Negru, evenimentul care marchează nu doar această săptămână, ci şi zilele rămase până la semnarea Acordului de Asociere. Editorialistul atrage însă atenţia şi la vizita viceministrului rus de externe, Grigori Karasin, care a discutat cu autorităţile de la Chişinău tot despre Acordul de Asociere, insistând însă asupra impactului negativ pe care l-ar putea avea acest acord asupra relaţiilor moldo-ruse:

„Vizita vine în contextul avertismentelor le-a lansat mai înainte Moscova şi pe care continuă să le difuzeze privitor la eventuala deteriorare a relaţiilor economice şi politice între Chişinău şi Moscova dacă Chişinăul semnează Acordul de Asociere. Această venire a lui Karasin a fost legată de o dorinţă de clarificare, de aplanare, de înţelegere a sensului a acestui acord de asociere şi a celui de liber schimb. Şi faptul că într-un fel s-a coborât tonul, faptul că s-a aşezat Chişinăul şi Moscova la aceeaşi masă şi discută despre posibilele consecinţe este un fapt pozitiv.”

Acordul de Asociere este privit cu suspiciuni şi de administraţia separatistă de la Tiraspol, dar şi de către liderii din autonomia găgăuză, care au declarat că nu susţin semnarea acestui Acord. Împotrivirea celor din Găgăuzia se pare însă că nu este doar la nivel de declaraţii observă editorialistul Nicolae Negru:

„Această ştire neliniştitoare despre formarea unor gărzi populare, care nu se ştie ce vor face aceste gărzi. Pe urmă, declaraţia unui deputat din Adunarea Populară, un fel de ultimatul pentru Chişinău – dacă nu satisface revendicările lor a spus că ar putea pune mâna pe arme. Asta vorbeşte despre o evoluţie într-o direcţie primejdioasă a relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat şi din păcate nu observăm nişte reacţii din partea Chişinăului.”

În opinia jurnalistei de la Comrat Maia Sadovici isteria în jurul acestei presupuse creări a gărzii populare la iniţiativa başcanului aminteşte mai curând de proverbul viţelului din burtă:

„Cred că această ştire a apărut urmare a acelui incident între deputaţi şi başcan la şedinţa Adunării Populare. În Găgăuzia başcanul nu a făcut o declaraţie oficială că ar urma să fie create detaşamente sau gărzi. Până în acest moment noi nu am văzut aceste gărzi. Se vorbea despre un detaşament creat numai în satul Tomai. Primarul de Comrat a făcut o declaraţie şi a spus deschis că la Comrat nu va fi creat nici un detaşament deoarece nu are cu cine lupta şi Găgăuzia este o parte integrantă a Republicii Moldova.”

Maia Sadovici spune că deputaţii găgăuzi şi în această săptămână şi-au reconfirmat nesusţinerea pentru semnarea Acordului de Asociere de această dată organizând şi dezbateri publice în Adunarea Populară de la Comrat la care s-a vorbit mai cu seamă despre consecinţele negative pe care le-ar avea Acordul asupra autonomiei găgăuze.

„Deputaţii de la Comrat au spus că nu sunt în favoarea semnării acestui Acord exprimându-şi opiniile că economia Găgăuziei, ca şi a întregii Moldove, nu vor avea de câştigat. Ei au spus că se vor mai întruni, vor desfăşura şi săptămâna viitoare nişte dezbateri publice şi va fi elaborată o rezoluţie unde se va regăsi opiniile faţă de semnarea acestui acord. Marea majoritate a deputaţilor sunt pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală.”

În timp ce marea majoritate a politicienilor găgăuzi se împotrivesc semnării acordului de asociere, locuitorii din autonomie au opinii diferite, spune Maia Sadovici:

„La referendumul din februarie care a avut loc la Comrat marea majoritate a populaţiei a optat pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală. Totuşi, aici, în Găgăuzia, există o parte din populaţie care susţine Acordul de Asociere. Mulţi dintre locuitori chiar conştientizează acele beneficii pe care le va avea Republica Moldova după asocierea la UE. Aceşti locuitori sunt pentru desfăşurarea reformelor, pentru aplicarea standardelor europene. Chiar şi o parte din liderii de gospodării agricole spun că ar dori ca producţia lor să ajungă pe piaţa europeană.”

XS
SM
MD
LG