Linkuri accesibilitate

Valentin Guțu: „există probleme serioase în spaţiul nostru basarabean şi ele ţin de bilingvism”


Joi seara la lansarea Dicționarului la Librăria Editurii Cartier la Chișinău

Joi seara la lansarea Dicționarului la Librăria Editurii Cartier la Chișinău

O discuție la lansarea Dicționarului de greșeli ale limbii, la Librăria Editurii Cartier.



Europa Liberă: Dumneata eşti în situaţia doctorului care se bucură atunci când are pacienţi sau ca poliţistul care ar rămâne fără muncă dacă ar dispare infractorii şi criminalii. Toată lumea spune că nu există riscul să rămâi dumneata fără muncă, vorbitori anapoda există şi vor mai exista mult timp. Cum îţi vezi rostul dumitale de asanare a practicii lingvistice?

Valentin Guţu: „Sincer să fiu, sunt epuizat totalmente, uitându-mă la dicţionarul acesta, care mi se pare că este absolut independent, à propos de independenţă, că o să-şi aibă viaţa sa, că tot ce am avut de spus, am spus şi e în el, aici.”

Europa Liberă: Dar are şanse să schimbe situaţia?

Valentin Guţu: „Cred că are şanse. Am făcut, vorba medicilor, tot ce este omeneşte posibil ca să supravieţuim sub aspect lingvistic, fiindcă există probleme serioase în spaţiul nostru basarabean şi ele ţin de bilingvism. Lumea, într-un fel, a cam uitat ce înseamnă bilingvism, fiindcă l-am trecut sub tăcere, de câţiva ani buni, deşi ne-am ocupat în mod special de el imediat după ’90 încoace. Dar bilingvismul ne şicanează rău şi pune probleme, sub raportul exprimării corecte, ne aminteşte de aculturaţie, acolo unde există două limbi, unde se vorbesc în stradă două limbi şi nu doar în stradă, ci şi în instituţiile publice, în universităţi, în şcolile de toate gradele, acolo există riscul ca una dintre cele două limbi să fie strâmtorată de cealaltă.

Deci, una dintre cele două limbi trebuie să domine. Şi aici trebuie să ne întrebăm de ce limbă este pusă în dificultate în cazul nostru, când ştim ce este cu mijloacele de comunicare în masă, mai cu seamă ce e cu cele electronice şi în ce limbă emit cu preponderenţă şi de unde vin majoritatea greşelilor noastre, ale basarabenilor.”

Europa Liberă: Deci, acesta este diagnosticul?

Valentin Guţu: „Da, acesta este.”

Europa Liberă: Importul acesta masiv sau poate chiar presiunea?

Valentin Guţu: „Cei de la Bucureşti, ca să generalizez – şi vorbind de Bucureşti am în vedere România în general – sunt puşi sub
Suntem puşi sub presiunea limbii ruse, mai cu seamă prin mass-media...
presiunea anglicismelor, fiindcă se traduce masiv din literatura scrisă în engleză. La noi suntem puşi sub presiunea limbii ruse, mai cu seamă prin mass-media.

Şi vrei nu vrei, oriunde ai a face cu publicul, trebuie să traduci ceea ce vorbeşte, să zicem, un străin, atunci eşti pus în dificultate şi rişti să nu traduci cum trebuie şi să te exprimi incorect. Aceasta este la mijloc în cazul nostru.”

Europa Liberă: Remediul care ar fi?
Emilian Galaicu-Păun introducînd Dicționarului lui Valentin Guțu

Emilian Galaicu-Păun introducînd Dicționarului lui Valentin Guțu

Valentin Guţu: „Remediul – să scoatem periodic astfel de dicţionare. Am uitat să spun aici, în faţa lumii, dar din când în când este nevoie de un asemenea ghid de exprimare corectă.

De altfel, prima carte apărută prin ’67, dacă nu greşesc, a lui Valentin Mândâcanu se chema „Exprimare corectă”, care a trecut ulterior în „Cuvântul potrivit la locul potrivit”, o ştii prea bine ce este cu cartea aceea. Aceea a fost cartea de căpătâi pentru lingvişti, pentru traducători, pentru profesori, pentru cei care aveau simţul limbii şi aveau ce-şi cultiva, aveau o limbă formată şi trebuiau să şi-o cultive, să şi-o cizeleze. Şi de acolo porneau, de la „Cuvântul potrivit la locul potrivit”. Cartea aceea, din păcate, a trecut, într-un fel, în penumbră, fiindcă este vorba de exemple care ţin de nişte realităţi lingvistice deja depăşite de perioada sovietică.

Ceea ce am făcut eu aici, este că am construit exemplele, am pornit de la realitatea noastră lingvistică, de la dinamica limbii noastre, le-am construit așa ca să nu se vadă de unde vine sursa, dar ele își au rădăcinile aici, în mediul nostru lingvistic și, astfel, le dau posibilitatea să se mențină mai mult timp pe val, exemplele acestea,
Ceea ce deranjează în mod deosebit, în cazul basarabenilor, ține de oralitate, ține de ortoepie, ține de exprimare care e absolut deficitară...
că dacă faci trimitere la vreo sursă, ea se învechește treptat. Și veți vedea, dacă veți răsfoi dicționarul, că aceasta e la mijloc: e construit astfel ca să reziste ceva mai mult în timp sub aspectul exemplelor prezentate aici.

Ceea ce deranjează în mod deosebit, în cazul basarabenilor, ține de oralitate, ține de ortoepie, ține de exprimare care e absolut deficitară în cazul nostru fiindcă se știe foarte bine: majoritatea basarabenilor sunt născuși și educați la țară. Dar și cei de la oraș, limbajul e absolut mixtat și rareori găsești o oază lingvistică în sensul bun al cuvântului, care să placă în mediile academice, în mediile universitare, în anumite școli, licee. Aceasta e la mijloc.”

Europa Liberă: Dacă aș încerca să îmi imaginez că scriitorii Dumitru Crudu, Nicolae Popa, Emil Galaicu-Păun ar rectifica limbajul personajelor după modelul impus de dumneata sau propus de dumneata, ar fi niște personaje sterile. Deci, și scriitorii tirajează un asemenea comportament lingvistic, instituie ca și normă de comportament. Nu există aici o contradicție?

Valentin Guţu: „În primul rând, vin cu o remarcă sau cu o observație delicată: ai luat dicționarul, ți l-am dat deja cu dedicație și ai să îl deschizi și la cuvântul „a tiraja” să vezi ce e cu el, că e basarabenesc, deci, a multiplica și mai sunt și altele.”

Europa Liberă: Merci pentru observație.

Valentin Guţu: „Da, deci, a multiplica. Dar ce e la mijloc în cazul acesta? Am dat exemplele pe două coloane: în stânga limbajul e într-un alt registru lingvistic, e la nivel regional sau colocvial-argotic, pe dreapta însă exemplele țin de stilul oficial, de limba standard. Și de aici, dacă e scriitor, dacă facem trimitere la proza lui Emil Galaicu-Păun sau la proza lui Dumitru Crudu, alege ce vrea, în funcție de personajul pe care îl bagă în proza sa. Am construit astfel exemplele încât să placă și partea cu defecte care își are locul, să zicem, într-un anume stil, într-o anumită proză, într-un anumit dialog care caracterizează personajele.”

Europa Liberă: Adică are scriitorul suficientă libertate în diapazonul dicționarului dumitale?

Valentin Guţu: „Sigur că da, e tot ce dorește aici, toate stilurile sunt prezente aici. Am dat în mod deliberat și argotisme, de exemplu, un maxi-taxi în general, adică microbuz care se mișcă pe o anumită rută, adică maxi-taxi, am dat și varianta argotică, „funduleț în gemuleț”, ai mai auzit de așa ceva, e frumos, da? Ceea ce numesc rușii „marșrutka”. E potrivit pentru Galaicu-Păun cuvântul acesta? E potrivit! Ei, vezi, îl va găsi aici și mai sunt și alte argotisme aici, dacă vorbim de stilurile respective. Totul e aici.”

Europa Liberă: Ți-ai dori să devină dicționarul un manual, cel puțin, pentru Facultatea de Filologie?

Valentin Guţu: „E manual, sunt suficiente exemple aici și pentru profesori, pentru toate cadrele didactice, chiar cu asupra de măsură. Și limbajul lor e doldora de greșeli.”

Europa Liberă: Dar trebuie să fie și în bibliotecă, nu doar să îl cumpere profesorii. Am în vedere să fie, totuși, recomandat și să devină manual alternativ.
Alături de Alexandru Canțîr...

Alături de Alexandru Canțîr...

Valentin Guţu: „Va fi. O parte din tirajul acesta îl va lua Ministerul Culturii pentru anumite biblioteci, am înțeles că vreo 300 de exemplare. E deja ceva. E deja, măcar pentru bibliotecile cele mai măricele, orășenești sau raionale, vor decide ei. Așa că va fi difuzat și în provincie, nu doar la Chișinău. Am eu impresia aceasta.”
XS
SM
MD
LG