Linkuri accesibilitate

În preajma semnării Acordului de Asociere cu UE (Jurnal de Chișinău, Ziarul Național)


„Fără materiale de construcţie ruseşti” (Timpul).



Mai mulţi deputaţi şi lideri politici răspund la o întrebare a reporterului „Jurnal de Chişinău” dacă sunt expuşi vreunor presiuni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu UE. Deputatul independent Vadim Mişin, de exemplu, spune că nimeni nu are de gând să exercite presiuni asupra Republicii Moldova şi nimeni nu are de ce să facă presiuni. Republica Moldova este un stat independent şi îşi alege calea de sine stătător. Dacă majoritatea cetăţenilor consideră că vectorul este corect, nimeni nu va face nici un fel de presiuni. Îndemnul deputatului e: „Nu vă faceţi griji: nu vor fi nici tancuri, nici avioane, nici puşti”…

Se pregăteşte un complot împotriva siguranţei RM?”, se întreabă în articolul său din „Jurnal de Chişinău” Cristina Baciu. Potrivit autoarei, „Federaţia Rusă ar urma să aplice un nou plan de federalizare a Republicii Moldova, prin intermediul emisarilor săi din UTA Găgăuzia, ghidaţi de persoane de încredere, din Ucraina, membri ai Partidului Regiunilor, care ar duce la dezmembrarea RM, după ce a eşuat planul de ocupare a regiunilor Nikolaev, Herson, Harkov şi Odesa”.

Săptămânalul „Timpul” publică un nou articol la rubrica sa „Boicot. Campanie Timpul: Nu cumpăraţi produse din Federaţia Rusă!”. În articolul intitulat „Fără materiale de construcţie ruseşti”, autorul menţionează că „de altfel, în Republica Moldova industria materialelor de construcţie este destul de dezvoltată, datorită faptului că ţara dispune de materie primă. De aceea renunţând la produsele de origine rusească, cumpărătorii pot opta pentru produsele locale care au calitate înaltă”.

George Damian scrie în editorialul său din „Timpul” despre ceea ce el numeşte „reuniunea provocatorilor de la Chişinău care au semnat un „Pact pentru întărirea statalităţii moldoveneşti”. Autorul apreciază drept „interesant” faptul că „la această încropire nu au participat reprezentanţi ai minorităţilor cu greutate din Republica Moldova – ruşii şi ucrainenii. „Doar başcanul Formuzal a găsit de cuviinţă să se amestece în ciorba asta” , conchide autorul.

Mariana Raţă sugerează în paginile „Ziarului Naţional” că „în preajma semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, forţe pro-ruse pun la cale acţiuni menite să destabilizeze situaţia şi să rupă în bucăţi teritoriul R. Moldova”. Autoarea aminteşte despre faptul că „miercuri ziua, başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal, episcopul de Bălţi şi Făleşti Markel, fostul ministru al Securităţii Anatol Plugaru, şi-au dat întâlnire într-un hotel luxos din centrul capitalei, pentru a pune la punct planul de „întărire a statalităţii moldoveneşti”. Autoproclamaţii patrioţi ai republicii, scrie ziarista, au semnat „un pact”, întocmit în limba rusă, prin care şi-au asumat obligaţia să-şi unească forţele „împotriva unioniştilor din R. Moldova” şi pentru a zădărnici eforturile autorităţilor de a semna Acordul de Asociere cu UE”, se arată în articol.

Aceeaşi autoare scrie într-un alt articol publicat de „Ziarul Naţional” că „aproape un miliard de lei din Fondul Rutier a cheltuit anul trecut Administrația de Stat a Drumurilor pentru reparația și construcția mai multor segmente de drum din republică. Cea mai mare parte din acești bani a ajuns pe conturile a nouă companii din republică”. Autoarea menţionează că „lider la capitolul licitațiilor câștigate este o companie în care, de la începutul acestui an, activează fostul șef al Administrației de Stat a Drumurilor, Vitalie Panurco, demis din funcție la sfârșitul anului trecut”.

Specialişti în agricultură au declarat pentru „Adevărul” că producătorii locali trebuie să îmbunătăţească calitatea produselor şi ambalajul. Lilian Cipciriuc, specialist în cadrul Proiectului Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor, susţine că din cauza faptului că agricultorii au dus mulţi ani marfa în Est, nu au lucrat la ambalaj şi nu au investit în infrastructura sortării. „Trebuie să ne detaşăm de metodele vechi. Nu mai putem sorta cu mâinile, iar pentru un salt calitativ avem nevoie de investiţii serioase”, a adăugat expertul.
XS
SM
MD
LG