Linkuri accesibilitate

Tehnologii media în sprijinul „reabilitării” unor tineri


13 tineri de la Bălți au realizat clipuri video de un minut despre problemele lor: riscul consumului de droguri, abandonul de familie sau singurătatea.



La un moment dat, orice om se poate pomeni la fundul unei fântâni. În acele clipe e plin de ură, durere şi începe să învinuiască lumea din jur, inclusiv pe sine. E important să ştim însă... cât de adâncă nu ar fi fântâna, ea întotdeauna se îndreaptă spre lumină. Prin urmare, cât de grele ar fi încercările la care vă pune viaţa, căutaţi lumina de la capătul tunelului”.

Într-un film cu durata de un minut, Oleg, un tânăr din oraşul Bălţi, a încercat să oglindească problema care îl frământă. Aflat în conflict cu legea până a atinge vârsta majoratului, Oleg a fost ajutat de apropiaţi să înţeleagă că este la un pas de a-şi compromite, iremediabil, viitorul.

„Orice om se confruntă în viaţă cu situaţii neplăcute: din propria experienţă ştiu că, în primul rând, nu trebuie să intri în panică. Deznădejdea ne împiedică să vedem ieşirea din situaţia complicată în care ne-am pomenit. Deseori, nu aplecăm urechea la sfaturile oamenilor care vor să ne ajute, care vor să ne ferească de o greşeală. E bine uneori să-i ascultăm pe cei din jurul nostru”, acesta este mesajul pe care a vrut să-l transmită Oleg prin intermediul filmului de un minut.


De cele mai dese ori, tinerii aflaţi în conflict cu legea sunt lăsaţi în grija autorităţilor, iar oamenii în epoleţi încearcă să-i readucă pe „drumul cel drept”. Echipa Centrului Media pentru Tineri, cu suportul UNICEF, experimentează de mai mulţi ani o altă metodă, bazata pe tehnologiile media foarte familiare pentru tineri. La prima vedere s-ar părea că un computer sau o cameră video nu ar avea nimic în comun cu aşa numita „reabilitare” a tinerilor.

De fapt, explică directoarea Centrului, Veronica Boboc, noile tehnologii vorbesc pe limba noii generaţii: „Dacă abordarea vine una de foarte de sus şi una discriminatorie, aceşti tineri pur şi simplu nu te acceptă, ca să ia careva informaţii de la tine. De asta sunt importante alte activităţi alternative: video, foto, ca să le ofere lor posibilitatea să se exprime, să spună, de fapt, despre viaţa lor. Chiar şi aceste filme încă o dată au demonstrat cât este de riscantă viaţa lor şi câte comportamente extrem de comportamtene au parte tinerii de astăzi. Deseori, oricât nu le-am vorbi noi, adulţii, nu fuma, nu consuma alcool, oricum gaşca şi semenii lor au o influenţă mult mai mare.”

Ghidaţi de doi specialişti multimedia din străinătate, 13 tineri din nordul ţării au realizat filmuleţe cu durata de câte un minut despre problemele lor: riscul consumului de droguri, abandonul de familie sau singurătatea. Unul dintre experţi, Chriss Schuepp, a instruit tineri vulnerabili din mai multe ţări ale lumii, din Asia sau Europa.

El spune că în Republica Moldova se vede cu ochiul liber că migraţa şi-a pus amprenta asupra tinerii generaţii: „Moldova e o ţară mai
Moldova e o ţară mai specială datorită, în primul rând, migraţiei, fenomen ce a influenţat mai ales adolescenţii...
specială datorită, în primul rând, migraţiei. Acest fenomen a influenţat mai ales adolescenţii. La prima vedere se pare că nu duc dorul părinţilor, însă dacă stai mai mult de vorbă cu ei, îţi dai seama că le lipsesc.

Se simt în nesiguranţă, nu au încredere în propriile puteri. Nu ştiu la cine să apeleze, cu cine să vorbească. Dacă au nenorocul să întâlnească prieteni falşi, au dat de belea. Aici, la Bălţi, se vede că Republica Moldova e o ţară săracă, iar acest fapt nu face decât să le adâncească problemele. Dacă părinţii îţi sunt plecaţi peste hotare, şcoala nu îţi oferă prea multe oportunităţi, e uşor să cazi în plasa unori răuvoitori care vin şi te îndeamnă, de exemplu, să consumi droguri.”

Cele 13 filme realizate la Bălţi sunt destinate lumii din afara mediului adolescentin, mai ales guvernanţilor cărora autorii încearcă să le atragă atenţia că problemele şi frământarile tinerilor aflaţi în situaţii de risc sunt la fel de importante ca şi reforma justiţiei, ori a educaţiei sau procuraturii. Atelierele video realizate cu suportul UNICEF, în Republica Moldova au ajuns la a cincea ediţie. Anii trecuţi au fost implicaţi copiii din internatul din Străşeni, fostul penitenciar pentru minori din Lipcani şi Centrul de sprijin al copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi din Călăraşi.
Previous Next

XS
SM
MD
LG