Linkuri accesibilitate

Europa se autodistruge (Adevărul)



Presa de la București etalează astăzi analize politice cu bibliografie. Problema Ucrainei apare înrămată în tabloul deja îngrijorător al crizei Uniunii Europene, iar singurele puncte de sprijin ar fi pozițiile clare ale Statelor Unite, exprimate recent de presedintele Barack Obama, în turneul său european.

Pe site-ul ziare.com, Diana Toea rezumă opiniile a doi experți publicați de Huffington Post. Ei încearcă să explice ce a dorit să spună președintele ales al Ucrainei Petro Porosenko atunci când a declarat că Ucraina are nevoie de valorile europene. Opinia acestor analiști este ca naționalismul lui Vladimir Putin, disfuncțiile economiei Rusiei și tendința clară a Moscovei de a se îndepărta de democrație îi fac pe ucraineni să considere că orice în afară de Rusia reprezintă o opțiune bună. Către Uniunea Euopeană îi mână, firește, și perspectiva unor relații comerciale cu celelalte țări, precum și speranța eliminării corupției și a atragerii de investiții prin care să stabilizeze economia. Dar cel mai important motiv pare să fie, în opinia experților citați de ziare.com, modelul politic european, care este unul „și-și”, față de cel rusesc, bazat în mod evident pe „ori-ori”. Această doctrină a conjuncției, a includerii a fost și a Imperiului Habsburgic, reamintește acest articol, și nu întâmplător o parte a vestului Ucrainei de azi a aparținut Monarhiei Habsburgice la un moment dat.

O analiză din revista 22, semnată de universitarul Florin Diaconu, pune problema crizei relațiilor dintre Occident și Rusia. Dovada limpede a impasului ar fi fost neinvitarea Rusiei la summit-ul G7 (fostul G8). Este citată reacția președintelui rus Vladimir Putin, care le-a urat celorlalți lideri participanți „poftă bună”. Florin Diaconu citează Financial Times cu cifra de 71% dintre cetățenii ruși care se declară împotriva Statelor Unite și respectiv 60% împotriva Uniunii Europene. Este, precizează autorul, cel mai înalt nivel de os­ti­litate din în­treaga perioadă de după 1990. Ar exista totuși motive tari ca Moscova să-și limiteze „agresivitatea”: în primul rând, potențialul net superior de putere al Occidentului. Bugetele apărării sunt de 3 ori mai mari în țările central și vest-europene și de 6-10 ori mai mari în Statele Unite. În plus, țările NATO însumează o populație imensă comparativ cu cele 140 de milioane de locuitori ai Federației Ruse. Comentatorul de la 22 adaugă și recentele avertismente formulate de președintele Obama: Rusia are la dispoziție doar câteva săptămâni ca să revină „pe drumul drept al legislaţiei internaţionale”, după care ar urma sancțiuni usturătoare.

Un articol publicat pe blogurile Adevarul, sub semnătura lui Dorian Furtună, prezintă însă viitorul Europei într-o perspectivă sumbră. E vorba de fapt de un mix de referințe politologice, asamblate pe ideea că Europa se autodistruge prin ignorarea, la nivel oficial cel puțin, a efectelor dramatice ale imigrației islamice. Lideri politici europeni ar fi tras deja semnale de alarmă încă de pe vremea lui Helmuth Schmith și Helmuth Kohl, în Germania, dar afirmațiile erau păstrate cu grijă în afara discursului oficial. Mai nou, arată Dorian Furtună, linia roșie a fost trecută. Lideri de opinie, scriitori și jurnaliști cunoscuți, dar și politicieni, nu se mai mai sfiesc să spună că „în timp ce Europa doarme, Islamul radical distruge Occidentul din interior”.
XS
SM
MD
LG