Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu președintele Curții Constituționale a R. Moldova.



Curtea Constituţională redevine „ţinta unor campanii de denigrare”, susţine preşedintele acesteia, Alexandru Tănase. Despre ce este vorba şi cui ar folosi o imagine deteriorată a Curţii? Opiniile şi explicaţiile dlui Alexandru Tănase.

Europa Liberă: Aţi atenţionat recent, dle Tănase, asupra a ceea ce aţi numit „o campanie grosolană de dezinformare și manipulare a opiniei publice…”, campanie de natură să denigreze CC. La ce v-aţi referit, de fapt?

Alexandru Tănase:
„M-am referit la o serie de publicaţii care au apărut într-o manieră orchestrată şi care încercau să acrediteze anumite idei false (eu nu vreau să le repet acum), dar important este că, aparent, această campanie, după ce am făcut publice aceste date, a scăzut din intensitate şi cred eu că a încetat. De fapt am vrut să transmit un mesaj destul de clar actorilor politici în mod special, deoarece intrăm în campanie electorală. Şi mesajul era următorul: să se certe între ei, să concureze între ei, să facă campanie electorală, dar să nu implice în această campanie Curtea Constituţională sau alte instituţii ale statului.”

Europa Liberă: Au fost, din câte înţelegem, nişte opinii sau, cum aţi spus Dvs., nişte „false analize”. Dar, la drept vorbind, ce prejudicii ar fi putut aduce această campanie dacă şi-ar fi atins scopul?

Alexandru Tănase:
„Probabil ne-am lansa în zona speculaţiilor dacă am încerca să estimăm prejudiciile. Am asistat anul trecut la o campanie de acest gen: este vorba despre acea amplă şi masivă campanie de presă care a fost lansată după adoptarea hotărârii din 22 aprilie (hotărâre prin care Curtea Constituţională a anulat decretul Preşedintelui Nicolae Timofti de desemnare a lui Vlad Filat în calitate de prim-ministru) şi care a încetat, cred eu, cu câteva luni în urmă.

O campanie de discreditare a judecătorilor Curţii pentru faptul că au avut un punct de vedere pe care l-au expus în hotărârea din 22 aprilie. A fost o situaţie extrem de delicată şi pentru societate, şi pentru actorii politici, care, sper eu foarte mult, mai mult nu se va repeta.”

Europa Liberă: Aţi replicat, calificând drept total absurde presupunerile că, de fapt, CC ar oferi „buretele cu care să se şteargă toate semnăturile lui Iurie Leancă şi ale Nataliei Gherman de pe actele de asociere”. Absurde pentru că hotărârile CC produc efect doar în viitor, aţi spus. Există, însă, măcar ceva în deciziile Curţii care să permită unei noi, eventual altei puteri politice, să facă lucruri de care se îngrijorează unii comentatori?

Alexandru Tănase:
„Desigur că nu există. Termenul „absurd” a fost un eufemism. Într-o discuţie mai privată aş fi dat probabil o altă calificare acestor idei absolut aberante. Chiar şi noţiunea de „aberante” mi se pare greşită. Cred că mai degrabă sunt speculaţii pure, care au o ţintă diferită decât cea anunţată. Este important ca cei care au pornit această campanie să înţeleagă un singur lucru: oamenii politici trebuie să concureze între ei, trebuie să meargă la alegători să le ceară voturile, să le raporteze ce au făcut, să le prezintă planurile de viitor, cum, pentru ce vor să mai acceadă încă o dată la guvernare şi să nu implice instituţiile statului în toate aceste proiecte speculative.”

Europa Liberă: Pentru înţelegerea ascultătorilor noştri, vom preciza că e vorba de nişte publicaţii care zic că, interpretând mai larg acea decizie a CC din 22 aprilie, poate cu chiar cu rea-intenţie interpretând acea decizie, ar rezulta că actualul guvern este neconstituţional. Există măcar vreun motiv să se creadă că actualul guvern ar fi neconstituţional?

Alexandru Tănase:
„Actualul guvern este absolut constituţional. Niciodată, nimeni nu poate anula nimic din decizia acestui guvern, cu excepţia unor acte cu caracter
Actualul guvern este absolut constituţional ...
normativ pe care le adoptă. O hotărâre de guvern, sau o lege pe care o adoptă Parlamentul pot fi supuse controlului de constituţionalitate. Dar actualul guvern este perfect constituţional şi nu există nici măcar teoretic posibilitatea să punem în discuţie aşa ceva. Cum am mai spus, sunt speculaţii pure care nu au absolut nimic la bază.”

Europa Liberă: A greşi este omeneşte… Unii s-ar întreba însă cât de firesc este, în situaţia actuală, ca o eventuală greşeală a CC, comisă poate într-un moment prost inspirat, de exemplu, nu mai poate fi scoasă din vecie.

Alexandru Tănase:
„Nu există hotărâri greşite. Hotărârile sunt aşa cum sunt ele. Se publică în Monitorul Oficial şi produc efect din momentul adoptării. Asta este realitatea. În cazul în care au loc anumite modificări de legislaţie, fie se schimbă jurisprudenţa Curţii Europene, în asemenea cazuri avem posibilitatea de a revizui o proprie hotărâre. Altfel lucrul acesta nu este posibil. Eu am înţeles subtextul întrebării Dvs., se speculează foarte mult la acest subiect, dar eu, nefiind om politic, nu am cum să intervin în zona aceasta.

Din câte cunosc eu, persoana care în mod nejustificat se consideră vizat de acea hotărâre, a depus o cerere la CEDO. Haideţi să aşteptăm ce va urma de la această instanţă şi după asta vom vedea.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, iată că aţi vorbit şi Dvs. despre necesitatea reformării Curţii Constituţionale. Când ar putea începe, ce ar presupune şi de ce nu a fost începută până acum reforma, dacă se simte necesitatea unor modificări?

Alexandru Tănase:
„Curtea Constituţională, din momentul creării până în prezent, nu a fost modernizată ca să zic aşa. Cei care au adoptat legea la acea perioadă de timp aveau un anumit nivel de cunoaştere a realităţilor, aveau o anumită experienţă, Republica Moldova nu a avut deloc experienţa unei jurisdicţii constituţionale, prin urmare avem o serie de reglementări anacronice care nu se regăsesc în nici o legislaţie din lume. Şi este necesar de a venit cu modificări la acest subiect.

Este o realitatea deja că anumite anacronisme sunt anulate
Este bine ca să fie adoptată o decizie la nivel înalt de a reforma Curtea, de modificarea competenţei Curţii Constituţionale...
pe cale jurisdicţională, nu şi pe calea modificării legislaţiei. Şi asta e o soluţie, dar nu cred că este cea mai fericită. Este bine ca să fie adoptată o decizie la nivel înalt de a reforma Curtea. Este vorba despre modificarea competenţei Curţii Constituţionale.

Până la urmă procesul de la Brighton care a fost lansat, obligativitatea statelor de a institui mecanisme suplimentare de protecţie la nivel internaţional a drepturilor omului va deveni realitate şi pentru Republica Moldova într-o perioadă foarte scurtă de timp. Sigur este nevoie de a anula acel anacronism potrivit căruia un judecător la Curtea poate fi numit pe două termene.”

Europa Liberă: A propos de asta. Aţi şi scris despre asta: că „un judecător la Curte trebuie să aibă un singur mandat. Doar așa el poate fi independent și poate lua decizii corecte și nu favorabile puterii care trebuie să-l mai numească încă pentru un mandat”. Nu ştiu dacă aţi fost citat exact, dar această constatare lasă parcă loc pentru presupunerea că, sub presiunea dorinţei de a intra în al doilea mandat, până acum s-ar fi luat şi decizii favorabile puterii politice?

Alexandru Tănase:
„S-au luat foarte multe decizii favorabile puterii politice. Analizaţi hotărârile CC din 2001 până în 2009 şi veţi vedea că Curtea avea câte 3-4 hotărâri pe an şi în rest nu făcea nimic. Din simplul motiv că persoanele, nu toate sigur că, pentru că au fost diferiţi judecători, dar masa critică era de o asemenea natură că îşi primeau salariul şi aşteptau să fie numiţi pentru al doilea termen.

Şi senzaţia mea este că şi actuala putere ar fi fost foarte fericită dacă judecătorii Curţii nu ar face nimic, şi-ar incasa salariile şi am avea o Curte inexistentă. Altfel nu-mi pot explica atacurile vehemente la care am fost supuşi şi campaniile de discreditare care au fost lansate nu doar în mass-media din păcate.”

Europa Liberă: Ce aveţi în vedere când spuneţi că „nu doar în mass-media” ?

Alexandru Tănase:
„Nu ştiu dacă e momentul potrivit acum pentru o discuţie la radio la acest subiect. Dar, ca o
Campaniile de discreditare a Curţii s-au purtat pe mai multe dimensiuni, inclusiv în mediul corpului diplomatic, inclusiv în instituţiile europene...
idee generală, campaniile de discreditare a Curţii s-au purtat pe mai multe dimensiuni, inclusiv în mediul corpului diplomatic, inclusiv în instituţiile europene. Sunt lucruri foarte urâte care s-au întâmplat la acest capitol, din dorinţa de răzbunare, fie din dorinţa de anihilare a Curţii.

De asta ziceam că este important ca un judecător să fie numit pentru nu singur mandat, ca el să ştie exact că îl începe la data X şi îl încheie la data Y, după care nu mai are nici o aşteptare de la putere şi în felul acesta el ar putea să dea soluţii corecte, care izvorăsc din intima lui convingere, nu din anumite aşteptări de a obţine favoruri, distincţii de stat, promovări după expirarea mandatului sau altceva…”

Europa Liberă: Când spuneaţi răzbunare, la cine vă refereaţi?

Alexandru Tănase:
„E o situaţie care depăşeşte puţin formatul discuţiei noastre. Suntem în campanie electorală şi am o rezervă de a continua discuţia la subiectul acesta, pentru că orice poate fi speculat şi chiar nu vreau să dau motive suplimentare pentru asemenea lucruri.”

Europa Liberă: Să vorbim despre subiectul destituirea judecătorilor CC, chiar dacă e un subiect epuizat…

Alexandru Tănase:
„Revocării judecătorilor CC…”

Europa Liberă: OK. Legea privind revocarea judecătorilor care „şi-au pierdut încrederea” a fost invalidată. Unii s-ar putea întreba totuşi de ce judecătorii CC ar rămâne de neatins?

Alexandru Tănase:
„Deoarece este o normă constituţională potrivit căreia judecătorii sunt inamovibili. Este un argument. Al doilea: nu există nici o ţară democratică în lume unde ar exista o asemenea normă. Eu aş putea da câteva exemple unde sunt asemenea reglementări, dar nu cred că aş face bine celor care au adoptat această lege.”

Europa Liberă: Întrebarea unui profan. Luând în consideraţie că puterea legislativă adoptă uneori sau deseori acte despre care se poate şti aproape din start că vor fi invalidate, e firesc să nu existe un mecanism prealabil – de avizare sau de comentare din partea CC, de ex., care să anticipeze adoptarea unui act vădit anticonstituţional?

Alexandru Tănase:
„Nu există o altă posibilitate. Fiecare putere îşi face datoria. Curtea Constituţională este plasata ca un arbitru între aceste puteri şi verifică dacă o normă adoptată de parlamentari sau, mă rog, de guvern, alte autorităţi corespunde Constituţiei. Ca să nu fie adoptate norme neconstituţionale, este necesar ca cei care au mandat să facă lucrul acesta, să adopte norme, să acţioneze în spiritul loialităţii faţă de Constituţie. Or, atunci când există semne evidente că o normă contravine constituţiei, este bine să mai solicite o expertiză, să caute modele în alte ţări cum se reglementează, să vadă în ce măsură lucrul acesta poate fi făcut, să vadă jurisprudenţa Curţii. Dar până la urmă nu este nimic grav că se invalidează o lege.
Orice hotărâre a CC este în favoarea democraţiei. ...
Eu încerc lucrul acesta să-l explic chiar şi celor care se supără deseori. Orice hotărâre a CC este în favoarea democraţiei.

Deoarece o hotărâre a Curţii, pentru cei care le-au citit măcar o singură dată ca să înţeleagă ce este asta, nu este doar un act prin care se anulează ceva, dar se stabilesc anumite principii, se explică cum funcţionează anumite instituţii. Eu vă spun cu toată fermitatea: doar o persoană care nu înţelege complexitatea funcţionării mecanismelor statului se poate supăra atunci când Curtea declară o lege neconstituţională.”
XS
SM
MD
LG