Linkuri accesibilitate

Din 28 aprilie, în baza paşapoartelor biometrice au trecut graniţa peste 54 de mii de persoane, dintre care doar 6 nu au putut să intre în spaţiul Uniunii Europene.



De ziua lor profesională, poliţiştii de frontieră împreună cu partenerii implicaţi în procesul de reformă a acestei structuri, au discutat despre preţul unei frontiere sigure si provocările ce pot apărea odată cu liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, dar şi în contextul menținerii crizei din Ucraina. În primele cinci luni ale anului 2014, politia de frontieră a înregistrat 1 243 de încălcări a legislaţiei frontaliere în care au fost implicate peste 1 500 de persoane.

Reformarea poliţiei de frontieră, care a demarat în anul 2011, după modelul european de control al graniţelor de stat, a inclus mari schimbări anume la securizarea frontierelor, spune Dorin Purice, şef al Departamentului Poliţiei de Frontieră. El constată că după ce s-a investit în dotarea tehnică, formarea angajaţilor şi schimbarea opticii de supraveghere şi control, frontiera de stat azi este mai în siguranţă. Dorin Purice susţine că deşi poliţia nu este prezentă la frontieră pe segmentul transnistrean, securitatea acestei zone este asigurată datorită schimbului operativ de date între organele de control din interiorul ţării şi cooperării cu Poliţia de Frontieră din Ucraina:

„Avem o conlucrare foarte bună cu colegii din Ucraina iar foarte des schimbul operaţional de date , schimbul de informaţii operative în termeni foarte restrânşi şi în termeni utili ne ajută foarte mult să prevedem şi să preîntâmpinăm anumite riscuri. În cinci luni ale anului curent, cu colegii, omologii din Ucraina am efectuat circa 300 de patrulări. Acestea sunt patrulări pe zona de frontieră comună moldo-ucraineană.”

Dorin Purice mai spune că relaţiile de cooperare cu poliţia ucraineană au rămas aceleaşi după declanşarea crizei din regiune, chiar dacă în ultimele luni situaţia la graniţa estică a ţării a fost una tensionată, iar poliţiştii au lucrat în regim intensiv de control.

Ministrul afacerilor interne, Dorin Recean, este de părere că riscurile ce vizează securitatea frontierei, fie că este vorba despre migraţie ilegală sau contrabandă trebuie să fie asumate nu doar de poliţia de frontieră, dar şi de celelalte structuri ale poliţiei, celor de la frontieră revenindu-le misiunea de a furniza datele pentru a identifica riscurile:

„Este foarte important ca din punct de vedere al securităţii în regiune noi să ne asumăm mai multe responsabilităţi, să ne constituim capacitatea de control, capacitatea de prevenire dar şi eventual capacitatea de intervenţie atunci când este necesar. În anumite situaţii este necesară şi resursa celorlalte instituţii Este necesară o capacitate de organizare comună a activităţii, dar şi mai important este necesar să constituim o capacitate comună de a lua decizii.”

Selectarea angajaţilor care să corespundă criteriilor de integritate este un alt obiectiv al procesului de reformă. Unul din poliţişti, Alexandru Lupan, de la direcţia investigaţii speciale, consideră că următoarea etapă de îmbunătăţire a controlului la frontieră trebuie să aibă în vedere utilajul din dotarea poliţistului:

„Accentul de bază se pune pe dotarea tehnică. Pentru a lupta şi a asigura securitatea frontierei de stat noi trebuie să fim cu un pas înaintea infractorilor. Aici este o provocare, într-adevăr, pentru că mai repede infractorii se dotează cu tehnici performante, practic ei mai repede le ajustează pentru a le implica în săvârşirea criminalităţii.

Participanţii la discuţie, au apreciat contribuţiile Poliţiei de Frontieră în procesul de liberalizare a regimului de vize. Din 28 aprilie, în baza paşapoartelor biometrice au trecut graniţa peste 54 de mii de persoane, dintre care doar 6 nu au putut să intre în spaţiul Uniunii Europene.

Un ultim studiu despre încrederea cetăţenilor moldoveni în poliţie arată că poliţia de frontieră, alături de cea de patrulare se bucură de mai puţină simpatie din partea oamenilor, comparativ cu pompierii şi salvatorii.
XS
SM
MD
LG