Linkuri accesibilitate

Clasa politică românească nu poate fi reformată din interior (ziare.com).



„Al doilea Război Rece pare pe sfârşite”, numai că el ar fi fost câștigat de Rusia, consideră Valentin Naumescu. Comentariul pe care-l publică pe contributors.ro interpretează stadiul acestui dosar în sensul unei doar aparente deschideri de orizont pentru Kiev. Ucraina ar fi pierdut, de fapt, „la masa verde”, atunci când a fost limpede că, pentru statele Europei occidentale, e mai importantă relația cu Rusia decât susținerea cauzei ucrainene. Acest punct de vedere ar fi fost destul de clar exprimat de miniștrii de externe german și francez, care au spus unul că Ucraina trebuie sa fie precaută în operațiunile militare din Estul țării, iar celălalt că Uniunea Europeană nu este încă pregătită să integreze Ucraina.

În ciuda felicitărilor adresate noului lider Petro Poroșenko, Ucrainei nu i s-a acordat liberalizarea vizelor. Ea ar fi permis măcar tinerilor să se „salveze” de acolo, consideră Naumescu. După semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeana, ucrainenii vor intra într-o lungă și chinuitoare tranziție, în care fondurile europene vor fi nespectaculoase și vor veni „cu țârâita”. Problema ucraineană va ieși treptat de pe agenda europeană, iar președintelui Poroșenko i se va cere la un moment dat socoteală - arata comentatorul, care adaugă: „Republica Moldova ar trebui să înveţe ceva din lecţia dură a Ucrainei şi să privească mult mai serios, mai lucid şi mai rapid spre soluţia unificării cu România, după recunoaşterea inevitabilă a independenţei Transnistriei”.

Ar fi „ultima poartă spre Uniunea Europeană, disponibilă pentru Chişinău şi pentru ideea reîntregirii naţiunii române”. Potrivit acestui comentator, declaraţia premierului Leancă legată de posibilitatea de a rămâne activi şi în Comunitatea Statelor Independente, după semnarea Acordului de Asociere, respectiv aderarea la Spaţiul Economic Liber European, e „derutantă” și „nu poate fi înţeleasă decât ca recunoaşterea drumului politic închis spre Bruxelles”.

Cotidianul Adevărul acordă un spațiu consistent unui subiect de acum doi ani: anume, publicarea în Rusia a unei hărți care ar indica viziunea Moscovei asupra viitoarei configurații a Europei. Ceea ce face ca subiectul să redevină actual este că, pe acea hartă, Rusia avea deja anexată Crimeea și Estul Ucrainei. România apare unită cu Republica Moldova, dar fără regiunea transnistreană, incluzând însă între granițele sale și teritoriile foste românești aflate în prezent în Ucraina. Dar modificări de granițe apar pe harta cu pricina în legătură cu aproape țările europene. Ele fac, de pildă, ca întreg țărmul nordic al Mării Negre să fie desenat ca aparținând Rusiei.

Clasa politică românească nu poate fi reformată din interior, constată comentatoarea Ioana Ene-Dogioiu de la ziare.com. Concluzia vine după alegerea unei noi conduceri la Partidul Mișcarea Populară: fondatorii reformiști au fost lăsați deoparte. În România, singura formulă de reformare a mediului politic rămâne, spune Ioana Ene, „reforma cu cătușe”, cea pe care o poate face Direcția Națională Anticorupție. „DNA a devenit poate singura forță în care se încred tot mai mulți dintre cei care nu mai cred în partidele politice”. Ideea este detaliată și într-un interviu cu procurorul-șef anticorupție, consemnat de Ioana Ene pentru același site. Ritmul în accelerando al anchetelor este cauzat de creșterea semnificativă a încrederii românilor în instituție. Tot mai mulți reclamă Direcției fapte de corupție, declară pentru ziare.com șeful DNA Codruța Kovesi.
XS
SM
MD
LG