Linkuri accesibilitate

În dialog cu un expert-asociat al IDIS-Viitorul despre costurile exagerate ale energiei electrice în Moldova.



Un studiu realizat de experţi ai Institutului „Viitorul” din Chişinău arată că factura de energie electrică pe care trebuie s-o plătească consumatorii casnici este nejustificat de mare. Una dintre cauze ar fi talentul redus de negociatori al autorităţilor. Pe de altă parte, însă, experţi de la alte case ştiinţifice susţin că expertiza de la Institutul „Viitorul” este prea departe de realitate. Argumente pentru posibilitatea unei cheltuieli mai mici la energia electrică în discuția cu expertul asociat de la IDIS „Viitorul”, Ion Muntean.

Europa Liberă: Aşadar, dle Ion Muntean, analiza comparativă a pieţei energiei electrice pe care aţi realizat-o împreună cu colega Dvs. de la Institutul „Viitorul”, Corina Gaibu, conţine, dincolo de toate, o constatare foarte sensibilă pentru urechea şi buzunarul consumatorului casnic, aceea că el plăteşte prea mult, nejustificat, pentru energia electrică. Întâi de toate, de ce şi cu cât se plăteşte mai mult?
Ion Muntean: „Aş vrea să încep cu aceea că în analiza pe care o facem practic dorim să sensibilizăm atât opinia publică, cât şi autorităţile publice de faptul că în Republica Moldova trebuie de schimbat modul de efectuare a procurărilor de energie electrică prin oferirea posibilităţilor către companiile, furnizorii sau alte companii interesate să procure energie electrică direct de pe piaţa en gros, şi nu prin intermediul a două companii, una pe teritoriul Republicii Moldova – Energocom – şi alta pe teritoriul Ucrainei ceea ce practic duce la majorarea semnificativă a tarifului.

Pornim de la premisa că pe piaţa en gros din Ucraina preţul de procurare a energiei electrice poate fi mai mic chiar şi de 5,5 dolari, în comparaţie cu 6,8 dolari pe care îi plătim noi. S-ar obţine reduceri de aproximativ 40-42 milioane de dolari anual, luând în consideraţie volumele actuale pe care le importă Republica Moldova. Deci, o sumă impunătoare care poate fi obţinută în cazul în care Republica Moldova ar avea acele companii care ar putea face piaţă direct la bursa ucraineană, şi nu prin intermediul altor companii.”

Europa Liberă: Dar ce vă face să credeţi că ar fi posibil, dacă nici companiile private de la noi nu reuşesc acest lucru, nemaivorbind de cele de stat?

Ion Muntean:
„Guvernul de la Chişinău are semnat u acord interguvernamental cu guvernul de la Kiev care anume oferă această posibilitate, ca Republica Moldova să poată procura energie electrică de la piaţa en gros. Deci, din punct de vedere legal şi al ministerelor de la Kiev şi Chişinău această posibilitate există, această problemă este din punct de vedere juridic soluţionată.”

Europa Liberă: Ce împiedică companiile să facă asta?

Ion Muntean:
„În primul rând, există o serie de dificultăţi tehnice care până la urmă, fiind de partea republicii Moldova, cum ar fi modul de import, adică specificul de consum al energiei electrice din Moldova care de foarte mult timp nu se întreprind măsuri pentru a fi schimbat. Şi aici mă refer la faptul că Republica Moldova trebuie să ajusteze o serie de indicatori tehnici, care ar face mai interesante ofertele de vânzare a energiei electrice din exterior.”

Europa Liberă: Dacă acest preţ este exagerat, inclusiv din cauza că pe scenă sunt aceste două companii, una din republica Moldova şi cealaltă din Ucraina, următoarea întrebare este foarte firească: din cauza cui şi cu ce explicaţii: conjunctură proastă? Interese obscure ale negociatorilor? Lipsă de pricepere şi a darului pentru tratative comerciale? Conjunctură proastă? Cum se explică, dacă am concretiza?

Ion Muntean:
„Sigur că explicaţia firească care vine şi din partea furnizorilor este incapacitatea de a negocia preţuri mai bune, şi aici nu putem să venim cu alte supoziţii odată ce nu avem transparenţă, nu avem suficientă informaţie referitor la modul cum se fac aceste negocieri. Şi în cazul dat sigur că lucrurile sunt prezentate de parcă Republica Moldova ar fi obligată practic să procure energie electrică la un preț care i se impune, sau care se propune şi nu avem capacitatea de negociere.

Şi aici când mă refer la capacitatea de negociere, în primul rând Republica Moldova nu are mari posibilităţi de a importa energie electrică din alte surse, eventuale importuri de energie electrică din România, care din punct de vedere tehnic la momentul dat sunt imposibile în volume mari din considerentul că lipsesc acele interconexiuni şi sistemul din Republica Moldova nu este sincronizat cu cel din România. Prin urmare, într-un fel s-ar aranja lucrurile în aşa fel încât Republica Moldova ar fi într-un fel obligată să importe energie electrică la un preț care i se impune.

Însă aici sunt necesare alte instrumente care ar putea reduce acel preţ care se propune, şi anume prin faptul că companiile locale trebuie să obţină autorizaţii sau licenţă de comercializare a energiei electrice direct de la piaţa en gros. La moment nu se neagă acest lucru, furnizorii spun că da, este posibil, dar există deja alte riscuri de ordin politic. Până la urmă participarea la piaţa en gros implică nişte costuri şi companiile invocă motivul că ar fi costisitor şi există acele riscuri.”

Europa Liberă: De obicei de aceste negocieri pentru procurarea de energie se ocupă o entitate: Ministerul Economiei. Şi această entitate, atunci când se încheie contractele, spune acelaşi lucru mereu: că a încheiat contractele la cel mai bun preţ de pe piaţă…

Ion Muntean:
„Asta auzim de ani de zile. Dar acolo unde există mâna statului, negocierea se face prin intermediul unei companii de stat – Energocom – şi în situaţia în care Republica Moldova s-a angajat să liberalizeze piaţa energiei electrice, fapt ce ar presupune implicarea statului la negocierea de contracte, la implicarea de noi furnizori de energie electrică, ceea ce se întâmplă în Moldova este într-o contradicţie anumită cu ceea ce se întâmplă în alte ţări.”

Europa Liberă: Ce spune comparaţia dintre tariful pentru consumatorul final din R. Moldova, şi cel din România sau Ucraina?

Ion Muntean:
„Structura tarifului în Republica Moldova este diferită de cea din România sau din alte ţări europene pe motiv că ponderea costului energiei electrice în factura finală este foarte mare în Republica Moldova, pe când în România sau alte ţări – Germania, Danemarca – ajunge la 40%, adică e o diferenţă foarte mare şi în acest caz nu putem compara două facturi la energia electrică.

Se poate compara însă preţul la care se comercializează energia electrică pe piaţă. Şi aici constatăm că în România în următorii ani se aşteaptă o descreştere semnificativă a acestui preţ şi din acest punct de vedere se va crea o piaţă care va fi atractivă din punct de vedere a preţului de import a energiei electrice pentru Republica Moldova de asemenea. Şi aici ar trebui definitivate acele intenţii şi proiecte de interacţiune cu România. Mă refer la liniile electrice Bălţi-Suceava, Străşeni-Iaşi, Vulcăneşti-Isaccea etc.”

Europa Liberă: Aţi enumerat mai multe piedici tehnice din care nu se poate procura energie mai ieftină. Se poate în aceste condiţii presupune că toate aceste lucruri rămân valabile, nu sunt corectate tocmai pentru că ar exista un interes al cuiva să rămână situaţia la nivelul actual?

Ion Muntean:
„Nu negăm acest lucru şi odată ce venim cu cifre publice – la piaţa en gros în Ucraina există preţuri de 5,5, iar la noi la hotar e 6,8 – aici lucrurile par clare.”

Europa Liberă: În ce împrejurări poate exista totuşi siguranţa consumatorului final că nu plăteşte mai mult din cauza unor scheme care să îmbogăţească pe „şmecheri” aflaţi „sub acoperire” în structurile statului, să zicem aşa?

Ion Muntean:
„Contractele şi procesul de negociere nu sunt destul de transparente ca să fie clar pentru consumatori, dar şi alte instituţii interesate. Argumentul pe care îl invocă companiile este că Republica Moldova, datorită specificului de consum şi volumelor relativ mici pe care le importă, preţul creşte atât de mult. Lucrul pe care noi, experţii de la IDIS care am elaborat acest studiu, nu suntem de acord.

Sunt lucruri care ar trebui analizate mai detaliat şi dacă există motive obiective pentru care republica Moldova să plătească 6,8 dolari, aceste motive trebuie discutate foarte-foarte detaliat, pentru că uneori sunt unele detalii tehnice, care necesită mai mult efort de cercetare şi analiză care poate să creeze o diferenţă semnificativă. Însă nu de data aceasta. Dacă există alte explicaţii, acestea trebuie comunicate public. Din câte am observat, până acum Ministerul Economiei nu avenit cu nici o reacţie la calculele care au fost făcute, lucru care sugerează ceva.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cercetători, experţi de la alte instituţii, pe de altă parte, de la Universitatea Tehnică, bunăoară, contestă concluziile de la capătul analizei Dvs. În ce privinţă nu vă puteţi pune categoric de acord?

Ion Muntean:
„Lucru care nu este într-un fel acceptat e preţul cu care se vinde la bursă în Ucraina nu poate fi acelaşi cu care este procurată energia de la hotar. este un reproş întemeiat doar pentru situaţia actuală, când procurările se fac prin intermediul unor companii care negociază cu alte companii. Dar este cu totul altă situaţia când companiile locale obţin licenţă de procurare a energiei electrice direct de pe piaţă. Sunt scenarii cu totul diferite care dau şi rezultate finale extrem de diferite. Dacă mergem pe acelaşi scenariu ca până acum, sigur că preţul care este la bursă nu va fi şi la hotarul cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dacă toate s-ar face aşa cum spuneţi, cam cu cât s-ar reduce factura pentru consumatorul obişnuit?

Ion Muntean:
„În primul rând vreau să menţionez faptul că pentru Republica Moldova, istoria noastră a arătat că mult mai importantă este securitatea energetică. Dacă totuşi să ne referim la cifre, cred că 10-15 % ar fi un lucru destul de real ca să fie redusă factura la energia electrică.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG