Linkuri accesibilitate

Un studiu UNICEF arată că 76% din copiii moldoveni cu vârsta între 2-14 ani sunt supuşi pedepsei fizice sau agresiunii psihologice.



Republica Moldova este singura țară din cadrul Parteneriatului Estic care are un capitol separat dedicat drepturilor copilului în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acesta va fi un nou mecanism, pe lângă cele existente, prin care se vor asigura standarde de calitate în educaţia copiilor, asistenţa medicală şi alimentaţie, dar şi în ce priveşte protejarea grupurilor vulnerabile. Capitolul 27 al Acordului prevede, între altele, cooperarea în domeniul protecției copiilor față de abuz și violență, neglijare și exploatare. În cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, oficiali ai Comisiei Europene în Republica Moldova şi ai Ministerului Afacerilor Externe, experţi locali şi internaţionali au explicat care vor fi paşii şi cum vor fi puse în practică prevederile acordului, document ce urmează a fi semnat la nivel înalt la 27 iunie curent.

Necesitatea introducerii unui capitol separat privind protecția copiilor în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a apărut ca urmare a problemelor specifice cu care se confruntă copiii de aici, a subliniat reprezentantul adjunct al UNICEF Moldova, Dejan Mincic:
Dejan Mincic

Dejan Mincic

„Vorbind despre Acordul de Asociere, avem în vedere faptul că Republica Moldova va putea beneficia de practici extrem de bune pe care le implementează de ani de zile statele membre ale UE în ce priveşte dezvoltarea democraţiei, drepturile omului şi protecţia drepturilor copilului. Moldova a fost până nu demult cea mai săracă țară în Europa. De asemenea, Moldova era afectată de traficul de ființe umane, care implica și copii. Din cauza migrației, un copil din cinci are cel puțin un părinte plecat la munci peste hotare. În ciuda unui cadru cuprinzător de instrumente, standarde şi angajamente privind drepturile copilului şi a primelor progrese în atingerea obiectivelor convenite, realitatea curentă pentru mulţi copii din Moldova este încă foarte contrastantă, raportat la aceste angajamente şi obiective.”

Şeful adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Wicher Slagter, a declarat că Uniunea Europeană stabileşte orientări care stau la baza protecţiei drepturilor copilului în politica sa externă. Obiectivul acestora este de a încuraja o abordare globală a drepturilor copilului, de a intensifica eforturile depuse în prezent şi de a îmbunătăţi coerenţa dintre activităţile din acest domeniu. Uniunea Europeană și-a oferit sprijinul la reformarea mai multor sectoare, precum cel al sănătății publice, al educației sau al justiției juvenile, și va acționa și în continuare ca prevederile din Acordul de Asociere să nu rămână doar la nivel declarativ, a precizat oficialul UE:
Wicher Slagter

Wicher Slagter

„În primul rând sunt noutăţi bune pentru oamenii din Moldova, pentru că aceasta înseamnă modernizarea vieţii, conform standardelor europene, sunt noutăţi bune pentru mediul de afaceri, pentru că Acordul de Asociere presupune investiţii în comerţ, noi afaceri, dezvoltarea economiei, şi, desigur, acestea sunt noutăţi bune pentru copii, pentru că Uniunea Europeană este protectoarea copiilor. Cooperarea dintre UE și Moldova va include prevenirea și combaterea tuturor formelor de exploatare, inclusiv munca, abuzurile, neglijența și violența împotriva copiilor, inclusiv prin elaborarea și consolidarea cadrului legal și instituțional. Copiii aparţinând categoriilor vulnerabile sau copiii aflaţi în situaţii deosebit de dificile se confruntă cu riscuri deosebite şi sunt expuşi discriminării, marginalizării şi excluderii. Trebuie să minimalizăm aceste riscuri. Acestea nu vor rămâne doar litere moarte în acord, ci vor conduce la acţiuni concrete ”.

Ce urmează după semnarea Acordului de Asociere cu UE și dacă este necesară modificarea legislației în domeniul protecției copiilor, am întrebat-o pe Corina Călugăru, şefa Direcţiei Drepturile Omului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene:
Corina Călugăru

Corina Călugăru

„În proiectul şi în planul de acţiuni pe care urmează să-l elaborăm cu toţii împreună, vor fi incluse, de fapt, angajamentele pe care Republica Moldova deja şi le-a asumat prin implementarea Convenţiei Internaţionale privind Drepturile Copilului, protocoalele adiţionale la această convenţie. Este un capitol prin care se încurajează anume participarea copiilor pentru a se vedea, de fapt, că vocea copiilor este auzită şi ei sunt cei care vor să-şi vadă viitorul şi mai frumos. De fapt, este cum încercăm toţi împreună: Guvern, societatea civilă, parteneri internaţionali, parteneri de dezvoltare, să ne sincronizăm eforturile pentru asigura atât un cadrul adecvat , să încercăm cu toţii să vedem cum putem lucra împreună pentru a obţine ceva mai bun”.

Şi societatea civilă activă pe domeniul protecţiei sociale şi drepturile omului este dispusă să ajute autorităţile la punerea în practică a prevederilor Acordului de Asociere. Organizaţiile neguvernamentale vor acorda suportul metodologic în schimbul de experienţă între cadrele didactice, părinţi şi educatori, a precizat Mariana Ianachevici, expertă naţională în domeniul drepturilor copilului:
Mariana Ianachevici

Mariana Ianachevici

„Articolul privind drepturile copilului din Acordul de Asociere prevede un angajament politic, ce va implica toată societatea. Paşii pe care urmează să-i facă Republica Moldova. Acordul de Asociere prevede mai multe angajamente concrete în ceea ce priveşte dreptul copilului. Eu îmi doresc foarte mult ca planul naţional de acţiuni să nu fie adoptat în 2018, ci să fie aprobat imediat şi să fie pus în practică cât mai repede”.

Ministerul de Externe a demarat consultările publice asupra proiectului agendei pentru următorii trei care, document ce va sta la baza punerii în practică a prevederilor Acordului de Asociere. Acum fiecare cetăţean poate contribui la îmbunătăţirea proiectelor de documente, inclusiv în partea ce ţine de drepturile copilului.

Capitolul 27 al Acordului de Asociere mai prevede participarea copiilor în procesul decizional, schimbul de informații și bune practici privind reducerea sărăciei printre copii, accesul la educație, promovarea drepturilor copiilor în cadrul familiilor și consolidarea capacităților părinților și îngrijitorilor de a asigura dezvoltarea copiilor.

Un studiu făcut public recent de UNICEF arată că 76% dintre copiii moldoveni cu vârsta între 2-14 ani sunt supuşi pedepsei fizice sau agresiunii psihologice. Studiul arată că fiecare al cincilea copil din ţara noastră are anemie. Totodată, doar unul din trei copii sunt alăptaţi exclusiv în primele şase luni de viaţă. La capitolul educaţie, rata de frecventare este înaltă – aproape toţi copiii din Moldova frecventează învăţământul primar şi gimnazial, cu mici discrepanţe între mediul rural şi urban. În acelaşi timp, educaţia timpurie (copii 3-4 ani) rămâne o problemă mai ales pentru copiii din mediul rural şi cei din familiile nevoiaşe.
XS
SM
MD
LG