Portalul „ABC News.md” face trimitere la declaraţiile premierului Iurie Leancă pentru publicaţia austriacă „Die Presse”. Potrivit sursei, şeful Executivului de la Chişinău şi-a exprimat îngrijorarea faţă de presiunile Federaţiei Ruse. Iurie Leancă a spus că în cazul unui atac al colosului din răsărit „Moldova ar rezista doar câteva ore”. „Deşi am alocat mai mulţi bani pentru apărare, oricum nu dispunem de tehnică grea, performantă, cum ar fi tancurile”, a declarat Iurie Leancă. Potrivit publicaţiei austriece, şeful Guvernului de la Chişinău consideră vital sprijinul partenerilor occidentali, în special al Uniunii Eurpene şi SUA.
Ion Preaşca scrie în „Adevărul” că volumul achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări a crescut în 2013 cu circa 3,5 miliarde de lei şi a ajuns să reprezinte circa 9% din PIB-ul Republicii Moldova. Experţii cu care a stat de vorbă jurnalistul apreciază tendinţa de creştere a volumului achiziţiilor publice, dar atrag atenţia la faptul că multe licitaţii sunt trucate.
George Damian scrie în editorialul său din „Timpul” că în regiunea autonomă găgăuză există o dezbatere destul de dură dacă s-a ajuns la bătaie între oficiali, „ale cărei detalii nu au ajuns în spaţiul public, dar care pot fi ghicite într-o oarecare măsură”. „În primul rând, este vorba de împărţirea resurselor locale profitabile”, crede ziaristul. „Într-o zonă marcată de sărăcie precum Găgăuzia nu există foarte multe nişe economice generatoare de bani, iar aceste puţine izvoare de bunăstare sunt de multă vreme împărţite şi controlate strict”, notează el în continuare. George Damian consideră că nu în ultimul rând vine chestiunea apropierii de Uniunea Europeană. „Liderii lumii afacerilor din Găgăuzia, aşa cum este ea, ar cam vrea să ştie precis ce modificări apar odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, mai ales în ceea ce priveşte exporturile”, scrie autorul.
Portalul „Unimedia” îl citează pe başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, care a declarat pentru publicaţia turcă Milliyet că în cazul în care autoritățile de la Chișinău vor lua decizia de a semna Acordul de Asociere, conducerea autonomiei, care are o poziție diametral opusă, va declara independență. „În realitate, vrem să rămânem în hotarele Republicii Moldova cu statutul actual autonom. Dar guvernul de la Chișinău promovează o politică de divizare a țării. Autoritățile centrale doresc aderarea Moldovei la NATO și UE. [...] Noi producem vinuri și produse agricole care ulterior sunt vândute în Rusia. Nu le vom putea vinde în UE. Dacă Rusia ne taie cordonul ombilical, vom fi distruși. Prin urmare, în cazul în care guvernul moldovean va încheia cu orice preț Acordul cu UE, noi vom proclama independența”, a spus Mihail Formuzal.
Editorialistul Petru Bogatu scrie în „Ziarul Naţional” că în condiţiile în care SUA promit „întărirea capacităţii de apărare” a Republicii Moldova, iar aproape 70% din exporturile ţării se duc spre UE, Elveţia, Ucraina şi Turcia, cursul european devine ireversibil. „Toate acestea deloc nu înseamnă însă că ne putem culca pe lauri. Dinspre Est ne pândesc alte pericole. [...] Putin nu-l ţine cureaua să invadeze nici Ucraina, necum Republica Moldova. Dar anume acest fapt îl face pe cât de răzbunător, pe atât de imprevizibil”, notează autorul.
Mariana Raţă scrie în „Ziarul Naţional” că de-a lungul celor doi ani de mandat de președinte al statului, Nicolae Timofti a făcut de patru ori uz de dreptul său de a elibera din închisoare persoane condamnate. Potrivit jurnalistei, printre cei opt pușcăriași care au ajuns la libertate grație șefului statului se regăsesc un traficant de droguri, unul de persoane, doi condamnați pentru omor și un tată care a încercat să își omoare fiul. Jurnalista mai scrie că cele mai multe grațieri în istoria R. Moldova le-a oferit ex-președintele comunist Vladimir Voronin. El a grațiat, pe parcursul celor opt ani de mandat, 104 persoane. Mihai Ghimpu, în perioada interimatului, a grațiat 16 condamnați, iar Marian Lupu, 15.
