Linkuri accesibilitate

Cum au ajuns nemţii să ia partea Rusiei?


Angela Merkel şi Vladimir Putin într-un Volkswagen XL 1 Hybrid, la Târgul industrial de la Hanovra, 8 aprilie 2013

Angela Merkel şi Vladimir Putin într-un Volkswagen XL 1 Hybrid, la Târgul industrial de la Hanovra, 8 aprilie 2013

Sondajele de opinie sugerează că mulți germani se opun unor sancțiuni mai aspre împotriva Rusiei.



Sondajele de opinie sugerează că mulți germani se opun unor sancțiuni mai aspre împotriva Rusiei. O majoritate a germanilor intervievați în cadrul unei cercetări sociologice în luna martie spuneau că sunt de acord cu ideea că peninsula ucraineană Crimeea trebuie să facă parte din zona de influență a Rusiei. Corespondentul Europei Libere, Robert Coalson s-a interesat dacă memoria celui de al Doilea Război Mondial este parte a explicației. Relatarea lui este prezentată în rezumat de Alexandru Eftode.


Amintirea războiului rămâne vie și astăzi, când liderii internaționali se pregătesc să comemoreze în Franța, pe 6 mai, 70 de ani de la debarcarea forțelor aliate în Normandia.

Poate cele mai grele amintiri sunt legate de lupta titanică între Germania și Uniunea Sovietică, în care milioane de oameni au fost uciși, iar sute de localități din Europa de Est și partea europeană a Rusiei au fost făcute una cu pământul.

Andreas Umland, politolog la Academia Kyiv-Mohyla crede că Germania mai păstrează un sentiment de vinovăție, de îndatorare față de Rusia din cauza suferințelor cauzate rușilor în timpul războiului.

Andreas Umland mai spune că acest sentiment este un factor care influențează percepția germanilor față de conflictul ruso-ucrainean. Dar se trece cu vederea că și Ucraina a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, aducând propria contribuție la înfrângerea fascismului german.

Potrivit statisticilor sovietice, Republica Belarus a pierdut în război 25,3 la sută din populație, Ucraina – 16,3 la sută, iar Rusia 12,7 la sută. Peste 3 milioane și jumătate de ucraineni au murit în timpul brutalei ocupații naziste asupra întregii Ucraine.

Cu toate acestea, pierderile sovietice ar fi confundate de mulți cu pierderile rusești, iar Rusia ar fi percepută ca succesoare legitimă a Uniunii Sovietice.

Într-un eseu publicat luna trecută în săptămânalul de la Hamburg,
„Der Zeit”, analistul Bernd Ulrich scria că dorința ucrainenilor de a-și alege singuri viitorul se împiedică, în mod ironic, de sentimentul de vinovăție al germanilor față de ruși.

„Oare nu trebuie primiți ucrainenii în UE pentru că germanii în mod justificat au conștiința încărcată în raport cu rușii? (…) Dacă germanii și rușii decid iarăși soarta Ucrainei, ar fi o lecție perversă a istoriei pentru această țară care a suferit ca nimeni altcineva de pe urma celor două națiuni”, a scris Bernd Ulrich în „Der Zeit”.

Politologul Andreas Umland de la Academia Kyiv-Mohyla crede totuși că îngrijorarea imediată a germanilor, este un nou conflict cu Rusia. Mulți au rămas convinși din timpul Războiului Rece că orice conflict major est-vest se poate consuma pe teritoriul german:

„Motivul principal este teama de război, care îi face pe mulți să aibă o atitudine îngăduitoare, împăciuitoare față de Rusia și să caute cai de evitare a confruntării cu Rusia. Cred că acesta este motivul principal”.

Opinia este împărtășită de un alt politolog, Ulrich Speck de la centrul Carnegie Europe de la Bruxelles.

„Cred că există numeroase capitole în istoria germano-rusă, iar cel de-al Doilea Război Mondial nu este singurul și nici principalul factor care să explice atitudinea germanilor față de Rusia. Este mai relevant Războiul Rece, când Rusia reprezenta o amenințare iar Germaniei îi era teamă de anihilarea nucleară”.

„Această amintire, opinia că Germania este mai degrabă slabă și nu poate face față unei confruntări cu Rusia rămâne vie. Se află adânc în mentalitatea politică”.

Germanii își mai amintesc de perioada când erau despărțiți în două țări și securitatea lor depindea de Statele Unite. Dar și de episodul reunificării permise tot de Uniunea Sovietică.

Toți acești factori fac dificile încercările de măsurare a atitudinii germanilor față de Rusia lui Vladimir Putin. 49 la sută dintre cei intervievați într-un sondaj de opinie în luna aprilie spuneau că ar dori ca Germania să ia o poziție de mijloc între Rusia lui Vladimir Putin și Occident, în timp ce 45 la sută au spus că Germania trebuie să stea ferm alături de Occident. În martie, când Rusia a anexat Crimeea, 55 la sută dintre participanții la un sondaj au spus că sunt de acord că peninsula ucraineană trebuie să facă parte din zona de influență a Rusiei.

Rusia nu a stat cu mâinile în sân și a exploatat simpatiile germane. Două cotidiane germane au dezvăluit recent că Rusia ar avea o rețea ascunsă de simpatizanți în Germania care ar încerca să modeleze discursul public, inclusiv cu ajutorul agenției Ruptly, parte a televiziunii Russia Today. În opinia politologului Andreas Umland asemenea dezvăluiri ajută germanii să vadă că se află în mijlocul unui război informațional și au sporit în ultimele săptămâni scepticismul față de Rusia, cel puțin în mediul jurnaliștilor.
XS
SM
MD
LG