Linkuri accesibilitate

„Un risc comun pentru Leancă, Lupu, Ghimpu: pot fi scoşi din politică” (P. Bogatu/Ziarul Național).



Andrei Rizescu scrie în „Adevărul” că NATO ar putea deschide un birou la Chişinău. Autorul îl citează pe ambasadorul Republicii Moldova în Benelux şi, prin cumul, la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mihai Gribincea. „Ideal ar fi ca NATO să deschidă un birou permanent, la fel ca şi Uniunea Europeană, unde mai mulţi specialişti să coordoneze programele care sunt în desfăşurare, în mai multe domenii. Încă nu am primit un răspuns, dar sper ca, până la sfârşitul acestui an, să fie acest birou. Statutul de neutralitate ne permite să colaborăm şi îmi doresc ca Moldova să coopereze cu NATO atât cât face Austria, care este al treilea stat din prisma contribuţiei la operaţiunea din Kosovo”, a declarat Mihai Gribincea.

Ion Preaşca relatează în „Adevărul” că vinurile moldoveneşti au câştigat 37 de medalii la Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2014, dintre care nouă de aur şi 28 de argint. „De fapt, punctajul necesar pentru aur și argint a fost acumulat de 56 de vinuri din Moldova, dar, potrivit regulilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, nu puteau fi distinse mai mult de 30% din băuturile participante dintr-o țară”, scrie autorul. 25 de producători din Moldova au trimis spre jurizare 108 probe, adică 20% din totalul vinurilor înscrise în concurs.

Ion Chişlea scrie în săptămânalul „Economist” despre accesul limitat al produselor moldoveneşti în supermarketuri. „Deşi ne ambiţionăm să cucerim pieţele europene, piaţa autohtonă a produselor agroalimentare, cel puţin cea civilizată, rămâne a fi dominată fără drept de apel de mărfurile de import. Şi, cu toate că autorităţile anunţă sistematic despre necesitatea redresării situaţiei, carul încă nu s-a urnit din loc. O soluţie viabilă şi pe care insistă oamenii de afaceri este să li se aloce cel puţin 30% din spaţiile magazinelor alimentare pentru produsele autohtone”, notează autorul.

Jurnaliştii de la „Economist” relatează despre proiectul investiţional al italienilor de la Ferpont care în mai puţin de jumătate de an de când au devenit rezidenţi ai Zonei Economice Libere Bălţi au pus pe roate o fabrică de fasonare a metalului pentru construcţia de locuinţe, a cărei producţie se arată a fi una revoluţionară pentru constructorii moldoveni deoarece le-ar înlocui un proces de producere vechi de peste 30 de ani.

Natalia Hadârcă semnează la rubrica „Opinii” a ziarului „Evenimentul Zilei” un editorial cu titlul „Transnistria ar putea să iasă în curând din ceaţă”. „După ce au luptat cu niște copii, cu alfabetul latin și cu limba română dovedind apucături paranoice, liderii transnistreni au lăsat-o mai moale și cer acum de la școlile românești „doar” achitarea impozitului în bugetul Transnistriei (deși salariile profesorilor sunt achitate de Chișinău) și a chiriei mereu crescânde pentru spațiile ocupate de școli”, scrie autoarea. Natalia Hadârcă notează că „Transnistria a ajuns să fie strânsă ca în menghină”. „Pare-se că liderii transnistreni, dacă au mintea întreagă, nu vor mai pune problema „unirii cu Rusia”, după ce tentativele de destabilizare ale rușilor au eșuat la Odesa, ci mai degrabă ar trebui să se gândească cum să-și salveze pielea”, mai scrie jurnalista.

Un risc comun pentru Leancă, Lupu, Ghimpu: pot fi scoşi din politică”, este titlul editorialului publicat de Petru Bogatu pe pagina electronică a „Ziarului Naţional”. „Imaginaţi-vă o situaţie banală. În urma alegerilor de la 30 noiembrie 2014, Partidul Comuniştilor revine la putere şi se apucă de războit cu adversarii săi politici. Vi se pare un scenariu neverosimil? Cred că e unul realist. Şi chiar foarte probabil”, scrie autorul. Petru Bogatu aminteşte despre o decizie a Curţii Constituţionale. „Guvernul Filat, precum se ştie, la modul cel mai general cu putinţă, a fost acuzat de corupţie acum un an şi ceva. Cabinetul fusese dat jos, fără să se prezinte nişte argumente mai de Doamne ajută. Ulterior, Curtea Constituţională i-a interzis fostului prim-ministru să ocupe funcţii politice în stat. Pe ce s-a bazat? Exclusiv pe învinuirile care se conţineau în hotărârea votată de fracţiunile PD şi PCRM”, scrie autorul. Editorialistul atenţionează că „Moscova se pregăteşte deja să şteargă cu buretele oferit de Curtea Constituţională toate semnăturile lui Iurie Leancă şi ale Nataliei Gherman de pe actele de asociere”.
XS
SM
MD
LG