Linkuri accesibilitate

Jaromír Kvapil: „Moldova se modernizează, dar lent și sper să o facă mai repede și mai insistent”


Jaromir Kvapil în studioul Europei Libere

Jaromir Kvapil în studioul Europei Libere

Ambasadorul Cehiei în Moldova răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.



Ce şanse are Republica Moldova de a se apropia mai repede şi în ultimă instanţă, de a se integra în Uniunea Europeană şi ce rol ar putea juca două puncte nevralgice ale regiunii, Transnistria şi Ucraina? Valentina Ursu a stat de vorbă cu ambasadorul Cehiei la Chișinău, aflat la final de mandat, Jaromír Kvapil.

Europa Liberă: Domnule ambasador, se modernizează Republica Moldova?

Jaromír Kvapil: „Da, se modernizează, dar lent și sper să o facă mai repede și mai insistent pentru că, deocamdată, sunt foarte multe „clădiri” neterminate, care trebuie terminate într-un fel sau dărâmate pentru că sunt cam urâte.”

Europa Liberă: Reformele pot moderniza Moldova?

Jaromír Kvapil: „Trebuie, nu?.. Numai că reformele sunt cam dure, bineînțeles.”

Europa Liberă: Nici în Cehia nu au fost mai ușoare…

Jaromír Kvapil: „Nu au fost, bineînțeles că nu au fost. Numai că, totuși, a fost puțin altfel pentru că industria a existat pe vremuri în Cehoslovacia. Și înainte de a intra în lagărul comunist, Cehoslovacia a fost o țară industrializată. Pe când la dumneavoastră, în timpul comunismului, s-a industrializat câte ceva și, când a dispărut socialismul sovietic, au dispărut și industriile.”

Europa Liberă: Insistența de a promova reformele trebuie să vină de sus sau de jos?

Jaromír Kvapil: „De jos, bineînțeles.”

Europa Liberă: Cum? Ce poate face omul simplu ca reforma să dea roade?

Jaromír Kvapil: „Oamenii trebuie să înțeleagă că fără reformele respective rămâneți în urmă. Din discuții cu mai mulți cetățeni din țara dumneavoastră, am realizat că se pare că ei înțeleg foarte bine necesitatea reformelor, dar, pe de altă parte, este greu pentru că, într-un fel, nu-și dau seama că este vorba de economie totdeauna. Pe piața de desfacere și nu numai în Moldova, dar și în țările din Est, țările din Vest exigențele sunt din ce în ce mai mari, că supraproducție există peste tot, așa cum a existat și în anii ʾ30, așa există și acum, bineînțeles. Și numai cel mai competitiv se poate descurca mai bine.”

Europa Liberă: Și țara dumneavoastră s-a desprins de lagărul socialist, așa cum și Republica Moldova s-a desprins de URSS. Ar fi comparabil parcursul european pe care l-a făcut țara dumneavoastră și pe care îl face Republica Moldova?

Jaromír Kvapil: „Am avut nu demult o discuție cu niște oameni de stânga, să spun așa, care au afirmat că, dacă Moldova va păși pe calea eurointegrării, atunci ar fi mult mai complicat și că aceasta ar cauza foarte multe locuri de muncă pierdute. Pe de altă parte, se știe că așa ceva am pățit și noi, la începutul anilor ʾ 90, când piața din Est dispăruse, într-un fel, și pe piața din Vest pentru noi, la început, a fost greu de pătruns. A fost foarte greu, foarte greu și mai multe firme de stat și unele privatizate au dispărut pentru că au dat faliment.”

Europa Liberă: Greul sperie?

Jaromír Kvapil: „Bineînțeles că da.”

Europa Liberă: Sau, din contra, trebuie să te mobilizeze, să te responsabilizeze, ca să îți răsufleci mânecile și să acționezi?

Jaromír Kvapil: „Unii procedează așa, alții preferă viața mai ușoară, dar altfel nu se poate, altfel nu veți face față.”

Europa Liberă: Cum a reușit Cehia să ajungă la dezvoltare și modernizare?

Jaromír Kvapil: „Pe de o parte, am avut și acei un milion de întreprinzători, pe de altă parte, e adevărat că de la noi nu prea au plecat oamenii în alte țări.”

Europa Liberă: Deci, exodul nu a fost masiv?

Jaromír Kvapil: „Nu. În țara dumneavoastră sunt foarte mulți care trăiesc deja în Vest. Și sunt unii care trăiesc acolo foarte bine, alții care știu că, totuși, e mai bine în afara țării decât în țara lor de baștină. Dar cred eu că, dacă s-ar face mai multe pentru ridicarea nivelului de viață și vor fi mai multe locuri de muncă și mai bine plătite, unii se vor întoarce. Aici trebuie MIEPO și Ministerul Economiei, și celelalte ministere să se gândească dacă acceptă pe cineva din străinătate să vină în țara dumneavoastră cu investiții, ce fel de investiții, de fapt, vor aduce, fiindcă nu fiecare investiție este foarte bună.”

Europa Liberă: Ce garanții cer astăzi investitorii străini?

Jaromír Kvapil: „În primul rând, infrastructura trebuie să fie bine pusă la punct, de aceea e foarte bine că aveți 300 sau 400 de milioane de euro prevăzute numai pentru drumuri. Aceasta este foarte bine. Pe de altă parte, cred eu, că nu poată să rămână un singur aeroport, chiar dacă este unul foarte bun în Chișinău. Cred eu că ar mai trebui, cel puțin, două, dar foarte bine puse la punct și bineînțeles ce-a de a treia este și calea ferată. Nu știu cum ați reușit să schimbați foarte repede ecartamentul, după ce au revenit sovieticii în țara dumneavoastră, nu se poate schimba, iarăși, foarte repede?..

Știți că, deocamdată, nu sunt prea multe investiții străine, în ciuda faptului că aveți și cele nouă zone economice libere, se știe că și firma „Dräxlmaier” era pe cale să plece din Moldova, după aceea s-a răzgândit. Şi este foarte bine că s-a răzgândit. Exista şi firma „Lear” cu sediul la Ungheni, foarte bună şi foarte binevenită, fiindcă se ocupă de piese de asamblare pentru autoturismele „Mercedes”, „Audi” ş.a.m.d. Deci, este o firmă foarte importantă pentru Moldova. Ar trebui să vină mai multe investiţii de felul acesta, dar totodată acolo, la fel şi la „Dräxlmaier”, cât şi la „Lear” este vorba de o muncă, într-un fel, necalificată. Ar fi foarte bine să găsiţi şi nişte posibilităţi de investiţii cu forţă de muncă mai calificată şi mult mai bine plătită.”

Europa Liberă: Vorbind despre acest flagel care se numeşte corupţia, unii dintre moldoveni își pun mari speranţe că, odată cu semnarea Acordului de Asociere, lupta împotriva corupţiei ar putea să dea şi rezultate pentru că Bruxellesul va supraveghea îndeaproape mersul reformelor şi, mai ales, livrarea rezultatelor. În caz că nu demonstrezi că această luptă împotriva corupţiei dă rezultate, ţi se taie din asistenţa financiară care ţi-a fost oferită pentru implementarea acestei reforme în justiţie. Aşa să fie?

Jaromír Kvapil: „Ar fi foarte bine să fie aşa. Dar cred că nu este aşa de simplu, pentru că există foarte multe cazuri de corupţie şi în ţările din Vest, există şi la noi, există peste tot. Ce este foarte important şi aici poate să fie pusă stavila, într-un fel, trebuie să fie o anumită limită. Deci, dacă limita respectivă o va face Uniunea Europeană, cu atât mai bine. Corupţia care a început şi la noi, prin anii ’90, a fost una cu mult mai straşnică decât cea pe care am avut-o în ultima perioadă a comunismului. Şi aici, într-adevăr, există anumite posibilităţi nu să fie oprită, ci pusă într-un coridor, unde să fie mai simplu de manevrat. Dar a scăpa de corupţie ca atare, sută la sută, nu se poate niciodată.”

Europa Liberă: Avem rezultatele alegerilor europarlamentare. Se discută foarte mult şi mulţi îşi pun întrebarea care va fi atitudinea demnitarilor de la Bruxelles faţă de un nou val de extindere. Creșterea numărului euroscepticilor credeţi că ar putea să descurajeze statul Republica Moldova şi cetăţenii lui de a se apropia de UE?

Jaromír Kvapil: „Mi se pare că nimeni nu v-a propus, deocamdată, să intraţi în Uniunea Europeană. Nici nu se preconiza la început, de ceea a şi fost creat Parteneriatul Estic. Şi depinde, iarăşi, numai de Republica Moldova, nu de altcineva, dacă veţi arăta la fel, este foarte complicat şi cu Ţările din Balcani. Întotdeauna depinde de fiecare ţară în parte. Acum, după alegerile parlamentare în Europa, se pare că aproximativ un sfert dintre toţi 751 europarlamentari vor fi eurosceptici, dar tot nu vor fi prea mulţi. Un sfert din suma totală nu face mai mult decât 50%, deci, nu se schimbă, de fapt, nimic. Dar statele care, într-adevăr, vor să intre în Uniunea Europeană, trebuie să facă mai bine tot ce trebuie de făcut, inclusiv lupta cu corupţia, reformele sociale, de sănătate, de judecată ş.a. Şi noi, cehii, indiferent de apartenenţa politică, indiferent de partidul care este sau va fi, sau a fost la putere, toţi spunem la fel: noi, cehii, suntem pentru a acorda prilejul de a intra în Uniunea Europeană fiecărui stat care este pregătit.”

Europa Liberă: Cum poţi menţine o relaţie bună şi cu Estul, şi cu Vestul, dacă mesajele de la Moscova sunt de felul: dacă Moldova a decis să meargă pe calea eurointegrării, ar putea să aibă de suferit de pe urma acestui parcurs european relaţia cu Federaţia Rusă?

Jaromír Kvapil: „Eu cred că e un fel de iubire care nu este reciprocă. Pe de altă parte, bineînţeles că punctele de vedere pot să fie diferite. Dar ceea ce ştiu eu: mai mult decât 50% din populaţia Moldovei este pentru orientarea europeană, euroatlantică – nu, aceasta este altceva. Dar a spus-o şi preşedintele ceh, a spus-o la Chişinău, că nu există nicio cerinţă ca statele care vor să intre în Uniunea Europeană să fie în prealabil membri NATO, nu este nevoie de aşa ceva. Ceea ce este important e că trebuie să faceţi reformele respective, fără ele Moldova nu poate intra în UE.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam cum să ai relaţie bună şi cu Estul, şi cu Vestul, dacă Moscova se supără că te apropii de UE?

Jaromír Kvapil: „După părerea mea, Moldova, fiind mică, nu cred că este aşa de importantă. Sunt altele mai importante, nu?”

Europa Liberă: Moldova în UE cu regiunea transnistreană?

Jaromír Kvapil: „Criza transnistreană de când există? Eu cred că din 1994, să sperăm că, după 100 de ani, va dispărea greutatea aceasta.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, aveţi o şedere de lungă durată în Republica Moldova. Acest mandat de şef al Misiunii cehe la Chişinău a cuprins și perioada când s-a instalat o nouă guvernare şi a fost reorientat cursul politicii externe al Moldovei spre Uniunea Europeană. Am vorbit despre acest parcurs. Dacă ar fi să concluzionăm, ce impresii aveţi despre Moldova şi cetăţenii ei?

Jaromír Kvapil: „E o ţară foarte frumoasă. Cred că ar trebui să fie mai multă industrie, mai bine utilizat şi fondul agricol existent, pentru că mi se pare că nu este folosit aşa cum ar putea să fie folosit. Totodată, ştiu că vinul moldovenesc este unul dintre cele mai bune din lume, coniacul la fel, probabil, coniacul îmi place şi mai mult. Şi chiar dacă nu i se poate spune coniac, este foarte bun, e suficient să fie unul de 5-10 ani, nu trebuie să fie unul de 40 de ani, şi aşa este foarte bun. Mi-a plăcut în Moldova, îmi place în Moldova, sunt foarte multe lucruri frumoase. Până la urmă, va fi nevoie ca Republica Moldova să se hotărască singură unde vrea să aparţină. Unii spun că este bine că este aşa, că sunt, de fapt, de sine stătători moldovenii, independenţi ş.a.m.d. Pe de altă parte, cred, va fi mult mai bine dacă vor avea şi mare, şi munţi, ar fi şi mai bine.”
XS
SM
MD
LG