Linkuri accesibilitate

Un apel la memorie: „Copiii foametei. Mărturii”


Un spectacol după romanul lui Alexei Vakulovski la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.



O nouă premieră pe scenă Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” unde se poate vedea un spectacol cutremurător „Copiii foametei. Mărturii”, după romanul omonim al regretatului Alexei Vakulovski, care a adunat pe parcursul anilor diverse confesiuni ale locuitorilor din Antonești, raionul Ştefan Vodă, de pe urma foametei.

Regizoarea Luminița Țâcu
Regizoarea Luminița Țâcu
Este un spectacol diferit, în mare parte bazat pe text, unde regizorul spectacolului Luminiţa Ţâcu ne mărturiseşte că a mizat mai mult pe echipa tânăra a teatrului, deoarece i-ar fi fost complicat să explice altcuiva care are deja o experienţă mai mare în teatru că scopul ei este să obţină nu neapărat un spectacol.

„Ceea ce aţi văzut în seara asta, sau ceea ce urmează să vadă alţii, asta e un îndemn să vadă dincolo de teatru, ceea ce se întâmplă în scenă cu acest spectacol
nu este teatru, este un apel la memorie şi de fapt este un act care se produce în acelaşi timp între public şi actor, este ceva de care trebuie să ne aducem aminte, să realizăm şi să nu uităm niciodată. Cred în continuare că este un mare curaj să se vorbească din scena mare la microfon despre foamea din '46-'47, e un mare risc pe de altă parte şi nu în ultimul rând suntem actori.”

În timpul repetiţilor actorii au avut parte şi de o profesoară de istorie care le-a relatat actorilor mai în detalii viaţa din timpul foametei.

Actorul Iurie Radu nu a rezistat la unele confesiuni din timpul spectacolului şi chiar a lăsat vreo două lacrimi să-i cadă pe obraz: „Mă simt onorat pentru că la început nu eram în lista actorilor în acest sectacol, dar doream foarte tare pentru că este o onoare şi o datorie a actorilor, a oamenilor de cultură, a oamenilor de artă să
Imagine de la spectacolul Teatrului Național „Mihai Eminescu”
Imagine de la spectacolul Teatrului Național „Mihai Eminescu”
spună adevărul. La început când citeam cartea, mărturiile astea, practic la fiecare lectură, ieşeam cu ochii plini de lacrimi, pentru că, vrei nu vrei, nu te poţi detaşa aşa repede”.

„Din momentul premierei, încet, încet, o să ne detaşăm de acest text, dar este extrem de complicat; la final am un monolog despre deportări şi nu puteam să zic textul că aveam un nod în gât şi evident că în scenă trebuie să depăşeşti lacrimile şi să dai text, ori totul este atât de crud în noi, încă ne macină aceste dureri”, ne mărturiseşte actriţa Snejana Puică.
Nata Albot
Nata Albot
Jurnalista Nata Albot, care este şi ea prezentă în sală, spune că este un spectacol dificil, dar unde poate vedea şi trăi aceleaşi emoţii relatate de către bunicii ei: „Istoria spusă prin această piesă este atât de dureroasă şi atât de pofundă şi atât de detaliată încât te captivează şi nici nu apuci să vezi cum trece timpul. Şi mai ales sunt extrem de emoţionată că ei au colectat aceste confesiuni din gura omului, deci nu sunt cărţi citite, nu sunt invenţii, ci este de la prima sursă. Eu recomand acest spectacol tuturor celora cărora le vine să arunce bucăţica de pâine la gunoi”.

Mai multe impresii ne spun chiar aplauzele spectatorilor, printre care o găsim şi pe Ana, tânăra, buneii căreia au îndurat foametea: „Sunt profund impresionată de jocul actorilor pentru că redă o realitate pe care o cunosc de la rudele mele, cei care au trăit în timpul foametei. Eu cred ca este un spectacol la care ar trebui să vină mulţi tineri, pentru ca să înţeleagă luxul în care trăiesc azi şi este de fapt o lecţie pentru noi”.

Scenografia spectacolului a fost doar din aşchii de lemn presurate pe jos, un scaun… şi plus actorii aşezaţi într-o singură linie pe durata întregului spectacol. Pe cât de simplu, pe atât de trist şi dureros.

Copiii foametei. Mărturii” a trezit mari emoţii în rândul spectatorului, chiar dacă a fost bazat doar pe mărturiile supraveţuitorilor din timpul foametei, actorilor le-a reuşit întocmai să aducă mesajul şi în zilele noastre.
Previous Next

XS
SM
MD
LG