Linkuri accesibilitate

Cum se cheltuie banii publici? Dreptul cetăţeanului de a participa la guvernare


Primăria Chişinău

Primăria Chişinău

Un nou studiu al Centrului Expert-Grup vorbeşte despre venituri bugetare ratate în valoare de sute de milioane de lei…



Transparenţa bugetară şi consultarea cetăţenilor în procesul decizional la nivelul primăriei Chişinău ar putea conduce la diminuarea fraudelor în achiziţiile publice şi în gestionarea patrimoniului, iar visteria locală s-ar completa cu sute de milioane de lei, venituri pe care acum bugetul capitalei le ratează. Aceasta este concluzia unui studiu, făcut public zilele trecute la Chişinău, de Centrul Expert-Grup.

Experţii au constatat că bugetul municipal a ratat în ultimii cinci ani cel puţin 300 milioane de lei de la privatizarea, la preţuri de 10 ori mai joase decât cele de piaţa, a spaţiilor nelocuibile luate în locaţiune şi peste 700 milioane de lei din cauza ocupării abuzive a terenurilor, privatizate ulterior la preţuri normative. Toate aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat, dacă cetăţenii şi societatea civilă ar fi putut face presiune asupra autorităţilor, spune experta Tatiana Savva:
Tatiana Savva

Tatiana Savva

„Asigurarea transparenței bugetare la toate etapele este nu insuficientă, dar inacceptabil de joasă. La mai multe etape ale luării deciziilor cetăţenii nu sunt consultați. Aceste lucruri intervin din cauza inconsistențelor cadrului legal, dar şi din cauza lipsei unui leadership la acest subiect. Noi nu am văzut, pe parcursul ultimilor şapte ani, iniţiative în acest sens. Lipseşte o viziune integră de asigurare bugetare şi a transparenței generale în municipiul Chişinău. Lucru care ar putea fi realizat destul de uşor în condiţiile în care există deja anumite proiecte elaborate, dar ele nu sunt făcute publice şi deschiderea instituţiilor este una foarte scăzută”.

Cooperarea bună a autorităţilor cu cetăţenii şi societatea civilă este facilitată de Legea privind transparenţa decizională, în vigoare din 2008, care obligă autorităţile publice să plaseze pe paginile web proiectele de acte ce urmează a fi aprobate, ca să fie consultată opinia publică. Monitorizarea activităţii autorităţilor publice, în mod special a procesului de cheltuire a banilor publici, dar şi discutarea actelor de interes public, îi oferă cetăţeanului dreptul de a participa la guvernare, un drept obţinut odată cu investirea în funcţii a demnitarilor pentru care îşi dă votul atunci când este chemat la urne. La nivelul autorităţilor capitalei, deocamdată legea nu este respectată şi asta în pofida faptului că au fost puse în practică mai multe proiecte de transparentizare a procesului decizional, a precizat Tatiana Savva.

Experţii au mai stabilit că licitaţiile publice nu sunt suficient de transparente, iar în cadrul acestora cel mai des participă unii şi aceiaşi agenţi economici. Un alt autor al studiului Denis Cenuşă spune că informaţia despre licitaţii şi procesul de privatizare în capitală este una incompletă, iar rapoartele comisiilor de specialitate lipsesc în totalitate de pe pagina web a primăriei. Mai mult, autorităţile au refuzat să pună la dispoziţia experţilor informaţia şi documentele pe anumite cazuri de privatizare, pe motiv că intervine legea cu privire la datele personale. Iată ce spune Denis Cenuşă:
Denis Cenuşă

Denis Cenuşă


„Când ne referim la privatizarea valorilor mobiliare şi imobiliare aici observăm o opacitate foarte mare. Adică rezultatele activităţii comisiilor implicate în acest proces nu este cunoscută. De fapt, nici procesele verbale elaborate în urma activităţii comisiilor nu sunt disponibile şi, totodată, nici regulamentele acestora nu prevăd nici o clauză cu privire la transparenţă. Motivul invocat de către autorităţi a fost Legea cu privire la datele cu caracter personal, ceea ce în mod automat ne privează de posibilitatea de a cere mai multă informaţie cu privire la procesul de privatizare”.

Prezenţi la evenimentul de lansare a studiului, mai mulţi oficiali de la Primăria Chişinău au ridicat din umeri şi au dat vina pe legislaţia imperfectă. Unii consilieri municipali au aruncat pietrele în grădina primarului general cu care opoziţia din consiliu ar fi în relaţii ostile. Consilierul municipal Igor Călin spune că au fost elaborate mai multe proiecte de regulamente pentru a impulsiona şi transparentiza procesul decizional, însă acestea se prăfuiesc undeva prin sertarele factorilor decizionali. În mai multe cazuri totuşi trebuie amendat cadrul, spune consilierul municipal:

„Soluţia, sincer vorbind, nu ştiu care să fie, dar trebuie să amendăm legile 1309 şi 121 ca să temperăm procesul, pentru că, într-adevăr, nu va rămâne nimic din domeniul public”.

Şefa direcţiei Management Financiar din cadrul Primăriei Chişinău, Eugenia Ciumac, recunoaşte că în lipsa unui plan orăşenesc de infrastructură, care să fie public, nu este claritate în ce priveşte partea industrială a oraşului şi a celei în care urbea trebuie să se dezvolte, din care cauză investitorii nu sunt suficient de bine informaţii despre perspectivele pentru investiţii.

Legea privind transparenţa decizională care impune autorităţile să consulte cetăţenii în chestiunile de interes public şi-ar face efectul, la părerea mai multor experţi, dacă ar funcţiona un mecanism clar de sancţiuni pentru lipsa de transparenţă şi îngrădirea accesului cetăţenilor la informaţia de interes public, dar şi precedente de sancţionare a funcţionarilor care fac legea după bunul lor plac, fără să ţină cont de părerea cetăţeanului.
XS
SM
MD
LG