Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu ambasadorul Cehiei la Chișinău.


Cehia a devenit una din principalele destinații ale exportului de vinuri moldovenești, după închiderea pieței ruse. Săptămâna trecută, cu ocazia vizitei președintelui Miloš Zeman la Chișinău, guvernul ceh oferea Republicii Moldova aproximativ jumătate de miliard de euro pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare a calităților vinurilor. Despre cooperarea moldo-cehă a discutat Valentina Ursu cu ambasadorul Cehiei la Chișinău aflat la final de mandat, Jaromír Kvapil.

Europa Liberă: Vinurile moldoveneşti au penetrat piaţa de desfacere din Cehia şi ţara dumneavoastră a devenit unul dintre primii parteneri care importă vinuri.

Jaromír Kvapil: „Suntem primii din cadrul ţărilor Uniunii Europene, Cehia este prima care importă cel mai mult vin moldovenesc. Mai mult decât Polonia sau alţii. Nu este o altă ţară din Uniunea Europeană care să importe mai mult vin din Moldova.”

Europa Liberă: Şi la cât se ridică importul?

Jaromír Kvapil: „Ştiu numai un singur producător care a fost acum, şi cu prilejul vizitei domnului preşedinte, se importă anual un milion de litri.”

Europa Liberă: Le place cehilor vinul moldovenesc?

Jaromír Kvapil: „Este puţin mai dulce, trebuie să se obişnuiască, dar nu va dura prea mult timp.”

Europa Liberă: Deci, Moldova poate păşi pe piaţa Uniunii Europene, în primul rând cu vinurile?

Jaromír Kvapil: „Nu numai. Există şi alte produse agricole. Noi am început să livrăm şi nu este numai o singură întreprindere, sunt vreo trei, toate din Cehia, una este româno-cehă, dar celelalte sunt cehe care exportă în ţara dumneavoastră utilaje pentru creşterea găinilor şi vacilor, atât de lapte, cât şi de carne. Şi, bineînţeles, înapoi se poate duce după aceea, dacă faceţi faţă la partea fitosanitară, atunci foarte bine, cred, s-ar putea exporta aceste produse din Moldova în Cehia. La fel, se produce deja şi berea cehă la „Vitanta”. Dar, mi se pare, altele pot fi importate, alte chiar sunt importate direct din Cehia. Deci, există mai multe posibilităţi de conlucrare. Eu întotdeauna spun acelaşi lucru, că la început, începând cu anul 1993, a scăzut volumul schimburilor comerciale la 35 milioane de dolari, acum este de 2 miliarde 500 de milioane de euro. Deci, se poate, numai dacă există încredere între oameni. Oamenii la început trebuie să se cunoască şi, după aceea, bineînţeles, vor apărea din ce în ce mai multe posibilităţi de cooperare. Deci, aşa trebuie de procedat. Şi după aceea, în scurt timp, vor urma şi investiţii. Cam aşa se procedează peste tot. Şi îmi pare foarte bine că am trăit-o deja o dată, în România fiind, şi sper să o fac încă o dată şi la dumneavoastră. Pot să vă spun că în fiecare an creşte volumul schimburilor cu 10-12 la sută, dar nu este suficient, după părerea mea. Ar trebui să crească foarte mult. Şi, de fapt, acum au fost mai multe vizite şi prima care a fost foarte importantă şi interesantă, totodată, a fost vizita domnului primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, la Praga în prima jumătate a lunii mai. După aceea a fost în vizită şi domnul preşedinte al Cehiei, domnul Miloš Zeman, împreună cu aproximativ 50 de oameni de afaceri, iar din partea Moldovei au fost prezenţi la business-forumul respectiv în jur de 100 de oameni. Deci, a fost într-adevăr ceva până atunci nevăzuţi în cazul Cehiei. Şi, de fapt, a fost prima vizită la nivel de preşedinţi din Cehia. Niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva. Şi din Moldova mergeau încolo, dar cu interes particular. Deci, pentru prima oară a venit cu vizită oficială în Moldova domnul preşedinte ceh. Şi a fost cam o lună mai devreme, domnul preşedinte Timofti la Praga, cu prilejul summit-ului Parteneriatului Estic.”

Europa Liberă: Acum este preconizată şi vizita primului ministru ceh?

Jaromír Kvapil: „Deocamdată nu este bătut în cuie, dar ce se ştie exact deja, va veni o delegaţie a Senatului, în frunte cu domnul vicepreşedinte al Senatului, domnul Přemysl Sobotka. Şi după ce pleacă ei, împreună cu Comisia economică şi de transporturi, pe 19-20 este preconizat, deocamdată neoficial, şi domnul prim-ministru ceh Bohuslav Sobotka.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceaţi că în domeniul comercial-economic ar exista rezerve nevalorificate în cooperarea moldo-cehă. Ce s-ar mai putea face?

Jaromír Kvapil: „În timpul imperiului austriac sau imperiului austro-ungar, de fapt, Cehia, atunci Boemia, a fost ţara cea mai industrializată, şi mai industrializată decât Austria, de exemplu, nemaivorbind de Ungaria şi Slovacia şi altele. Au fost atunci, de fapt, două ţări industrializate – Cehia sau Boemia, cum se numea înainte, şi Slovenia. În Slovenia este mai clar, pentru că, de fapt, este pe malul mării, este puţin altfel. Pe când la cehi s-a format aşa, pentru că suntem cei mai pricepuţi în industrie.”

Europa Liberă: Şi în domeniul industrial ar putea cooperarea să fie valorificată altfel?

Jaromír Kvapil: „Ar putea să fie mai multe. Pe de o parte, acum, împreună cu o firmă cehă, acum sută la sută face parte dintr-o companie mai mare, supranaţională, din Spania, compania OHL, va fi reconstruită şi modernizată o porţiune de drumuri. Bineînţeles că suntem interesaţi şi de Calea Ferată. De fapt, toate locomotivele pe care le aveţi sunt cehe, de la CKD. În afară de aceasta, am fost foarte şi suntem şi acum buni şi la strunguri, producem avioane.”

XS
SM
MD
LG