Linkuri accesibilitate

John Ringguth (Moneyval): „Guvernul de la Chișinău poate cere țărilor unde au fost transferați bani neimpozitați să urmărească conturile bancare ale suspecților”


Raportul anual al „Moneyval” (Consiliul Europei) pe tema spălării de bani murdari și a finanțării terorismului.



„Guvernele europene fac prea puțin pentru identificarea proprietarilor companiilor prin care se spală bani”. Este concluzia ultimului raport al MONEYVAL, un comitet de experți în combaterea spălării de bani și finanțării terorismului, care a cerut statelor membre ale Consiliului Europei să facă eforturi mai susținute pentru trimiterea în judecată și confiscarea averilor persoanelor vinovate de spălare de bani.

Raportul Moneyval pentru anul 2013 arată că o mare problemă este identificarea proprietarilor companiilor implicate în spălare de bani care au, de regulă, structuri de proprietate complexe. Multe anchete eșuează pentru că proprietarul nu poate fi identificat sau pentru că procesul de identificare a acestuia durează prea mult.

Prea puține confiscări și condamnări în justie, atrage atenția John Ringguth, secretar executiv al corpului de experți al Consiliului Europei: „Ne-am dori să vedem mai multe condamnări pentru spălare de bani și confiscări, mai ales în cazurile dovedite de finanțări ale organizațiilor criminale”, spune expertul.
John Rinnguth

John Rinnguth

Nici pentru transparența structurii de proprietate a corporațiilor, a acționariatului, mai exact, nu se face prea mult, arată John Ringguth : „Una dintre problemele pe care le întâmpină investigarea cazurilor de spălare de bani este că în mod frecvent infractorii și organizațiile de crimă organizată spală banii murdari plimbându-i prin companii unde proprietatea acțiunilor este distribuită prin intermediul unor scheme complexe. Asta însemnă că acționarii unor companii pot fi alte companii, care la rândul lor au drept proprietari alte companii. Standardele internaționale impuse de G8 (Grupul celor mai industrializate 8 țări) impun regula ca autoritățile de reglementare financiară să fie în măsură să cunoască ultimul beneficiar al acestor companii. Acestă informație ar trebui să fie disponibilă în țara unde compania este înregistrată, dar și acolo unde ea operează. Ca urmare, în raportul de astăzi, oferim indicii statelor membre cum să îmbunătățească transparența proprietății companiilor, pentru ca atunci când este identificat un caz de spălare de bani să știe pe cine să tragă la răspundere în fața justiției sau cui să îi confiște averea.”

L-am întrebat pe expertul britanic ce mecanisme de presiune are Moneyval asupra statelor, pentru a le determina să adopte măsuri legislative care să pedepsească spălarea de bani.

„Mecanismele noastre de presiune sunt rapoartele noastre care sunt documente publice”, explică expertul. „Astfel, sute de mii de oameni pot afla cât de eficientă este fiecare țară în combaterea spălării banilor. Mai ales că noi atașăm fiecarui raport un plan de acțiune, și ne așteptăm ca statele membre să îl urmeze. Dacă acest lucru nu se întâmplă, facem publică o declarație despre situația din acea țară. Facem acest lucru împreuna cu „Grupul de lucru financiar. În aceste declarații atragem atenția instituțiilor financiare, care au operațiuni în aceste țări, să fie atente la tranzacțiile pe care le fac în aceste țări. Aceste declarații venite din partea unui grup de experți cum este Moneyval, pot avea consecințe dramatice asupra mediului de afaceri și asupra performanțelor economice ale țărilor respective. Dintr-o dată mutarea afacerii dintr-o țară în alta poate deveni complicată, iar consecintele pot fi dramatice asupra investițiilor în țara respectivă. Țările inteleg că o reputație proastă este un dezastru pentru economie”.

Turismul fiscal este o temă fierbite în ultimii ani, inclusiv în fostele țări sovietice. Ce poate face Chișinăul pentru pentru recuperarea banilor ascunși de fisc în paradisuri fiscale, l-am întrebat pe expertul britanic?

„Republica Moldova a ratificat Convenția de la Varșovia, din 2005,
Moldova poate cere altor țări să puna la punct tehnici de monitorizare si urmărire, care să ducă la confiscarea averilor obținute prin spălare de bani...
care oferă cadrul legal pentru confiscare. Aceasta înseamnă că Moldova poate cere altor țări care sunt parte a convenției să puna la punct tehnici de monitorizare si urmărire, care sa ducă la confiscarea averilor obtinute prin spalare de bani.

Guvernul poate cere altor tari, unde exista suspiciunea ca au fost transferați banii, să urmareasca conturile bancare ale suspecților. Apoi, autoritățile moldovene pot cere statului respectiv sa inghete fondurile respective, să emită un ordin de confiscare si sa le confiște, cu ajutorul statului respectiv. Se face totul prin intermediul unui memorandum semnat cu statul unde au fost identificate fondurile. Nu este de ajuns doar suspiciunea. Tara trebuie sa justifice de ce are nevoie de aceasta asistenta. Însa câtă vreme cazul este bine fundamentat, nu exista nici un motiv pentru ca aceasta cooperare internationala sa nu aiba loc.”

Moneyval analizează aplicarea de către statele membre a legislației internaționale în domeniu ca și eficiența măsurilor întreprinse pentru combaterea acestor activități criminale. Moldova este una dintre cele 28 de țări care au ratificat Convenția de la Varșovia, document ce reglementează lupta împotriva spălării de bani și finanțării crimei organizate.
XS
SM
MD
LG