Linkuri accesibilitate

Manana Kochladze: „statutul femeii nu s-a schimbat în mod semnificativ în bine”


Manana Kochladze la Tbilisi

Manana Kochladze la Tbilisi

În dialog cu o activistă din Georgia, coordonator regional în cadrul organizaţiei internaţionale Bankwatch, despre rolul activ al femeii în societate și viața politică.



Organizaţii neguvernamentale de la Chişinău, care promovează egalitatea de gen, cer autorităţilor să urgenteze adoptarea cotei minime, de 40%, pentru reprezentarea femeilor în politică. După un şir de dezbateri publice s-au elaborat două proiecte de lege care prevăd o asemenea, însă acestea s-au împotmolit pe mesele legiuitorilor. Este Republica Moldova o excepţie printre ţările din regiune şi cum stau lucrurile pe la case mai mari, sunt doar câteva întrebări pe care le-am discutat cu Manana Kochladze, activistă din Georgia şi coordonator regional în cadrul organizaţiei internaţionale Bankwatch, organizaţie care monitorizează fondurile publice europene.

Europa Liberă: Ţările care în trecut au fost parte a Uniunii Sovietice şi-au recăpătat independenţa de peste 20 de ani. Se declară independente, democratice. De fapt, putem vorbi şi despre un impact pozitiv asupra situaţiei femeilor în aceste ţări?

Manana Kochladze:
„Este o întrebare foarte delicată pentru că, în primul rând, nu cred că putem spune că trăim în democraţie şi independenţă. De asemenea, sunt îngrijorată de rolul femeii în societăţile moderne în ţările din regiune.

Trebuie să recunoaştem că în ultimii ani, mai ales în timpul crizei economice, femeile au contribuit la supravieţuirea familiilor şi, de fapt, şi-au adus aportul la dezvoltarea economiei. Din păcate, în ciuda acestui efort, niciuna din aceste ţări nu recunoaşte pe deplin meritul femeilor şi nici nu îl apreciază la justa valoare.

În aproape toate ţările din acest spaţiu lipsesc femeile la putere, în funcţii de răspundere. De asemenea, lipsesc femeile şi în funcţii cheie în cadrul marilor companii din sfera afacerilor. Da, există tot felul de iniţiative prin care se încearcă sporirea rolului femeii în societate, există tot felul de rapoarte în care autorităţi şi organizaţii internaţionale ne asigură că lucrurile evoluează, că statistica arată tot mai bine şi mai bine, că în ultimii ani femeilor li se oferă tot mai multe credite pentru dezvoltarea afacerilor, însă nu este de ajuns.

Politicile de gen adoptate, deseori, nu sunt realizate aşa cum ar trebui. De asemenea, în unele ţări din zonă, nu în toate, desigur, din cauza convingerilor religioase există tot felul de presiuni asupra femeilor. Toate la un loc ne dau posibilitatea să spunem că statutul femeii nu s-a schimbat în mod semnificativ, că nu s-a schimbat cu mult în bine.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, de exemplu, într-un Parlament cu 101 deputaţi, doar 19 sunt femei. La Guvern, din 18 miniştri, cinci sunt femei, deci aproape 25 la sută, în timp ce Consiliul Europei sugera că şi-ar dori să vadă 40 la sută dintre locuri oferite femeilor. De fapt, de ce este atât de mare rezistenţa şi ce ar avea de câştigat autorităţile dacă aduc mai multe femei în funcţii de răspundere?

Manana Kochladze:
„Am trecut printr-o criză în 2008, trecem printr-o criză acum şi specialiştii ne spun că urmează să trecem printr-o nouă depresiune, e un proces interminabil, ceea ce ne demonstrează că ceva nu funcţionează cum trebuie, iar responsabilitatea pentru aceste lucruri, îmi cer scuze dacă sunt sexistă, ar fi pe umerii bărbaţilor politicieni. Nu pentru că ei nu sunt bine educaţi sau nu sunt profesionişti, pur şi simplu, poate ei nu înţeleg anumite subiecte aşa cum le înţeleg femeile.

Când vorbim despre egalitatea de gen, acest lucru nu
Egalitatea presupune împărţirea bunăstării în mod egal ...
înseamnă că femeile ţintesc profituri sau funcţii înalte, pur şi simplu egalitatea presupune împărţirea bunăstării în mod egal.

În multe ţări din spaţiul post sovietic, discuţiile despre egalitate te duc cu gândul înapoi la Uniunea Sovietică , însă noi nu vorbim despre egalitatea când toată lumea trăia în condiţii proaste, vorbim despre egalitatea în care toţi ar trebui să beneficieze de condiţii de trai mai bune. Dacă vă uitaţi în Europa, sunt mult mai multe femei în Parlamente şi Guverne, iar lucrurile evoluează mai bine decât în ţările noastre. E adevărat, mulţi ar putea să ne reproşeze că nimic nu împiedică o femeie să obţină o funcţie de răspundere, pe de altă parte, tot pe umerii ei rămâne întreţinerea gospodăriei, îngrijirea copiilor. Aceste lucruri trebuie să se schimbe.”

Europa Liberă: Totuşi, am observat o situaţie în Republica Moldova, poate care se observă şi în alte state. Femeile, deseori, nu sunt solidare cu alte femei şi aleg să-şi dea votul tot pentru bărbaţi. Cum se explică acest paradox?

Manana Kochladze:
„În primul rând, în ţările din spaţiul fost sovietic lipsa solidarităţii caracterizează întreaga societate. Deseori nu obişnuim să ne punem în locul altora pentru a le înţelege situaţia. Cred că trebuie să mai treacă timp până vom deveni societăţi solidare.

De asemenea, persoanele care sunt în funcţii de
Sunt foarte multe femei în căutarea unui loc de muncă pentru a-şi hrăni familia ...
răspundere deseori fac declaraţii nechibzuite, însă care au un impact asupra societăţii. Am să vă dau un exemplu, în Georgia, un funcţionar declara că femeile merg să lucreze doar pentru a se distra. Eu, de exemplu, nu cunosc nicun asemenea caz. Ce ştiu este că sunt foarte multe femei care sunt în căutarea unui loc de muncă pentru a-şi hrăni familia.

Când îţi sunt livrate mesaje prin care eşti impusă să stai cuminte, să nu te dai cu părerea, în timp ce bărbaţii îţi vor decide soarta, este foarte dificil să rezişti. Egalitatea de gen nu reprezintă vorbe-n vânt. Ar fi bine să ne gândim la rolul şi contribuţia femeii în societate şi cum putem nu doar vorbi despre egalitatea de gen, dar şi să introducem aceste aspecte atunci când elaborăm legi şi punem la punct bugete de stat.”

Europa Liberă: În Republica Moldova se discută de mult timp introducerea unor cote în Parlament, astfel încât partidele politice să fie obligate să introducă femei pe listele lor electorale. De fapt, unii ar putea să se întrebe de ce este nevoie de această aşa-numită „discriminare pozitivă” dacă o parte din parlamentari ne asigură că funcţiile se obţin în baza meritocraţiei?

Manana Kochladze:
„Poate dacă era să-mi adresaţi această întrebare în urmă cu zece ani, răspunsul meu ar fi fost altul, dar astăzi sunt sigură că este nevoie de această „discriminare pozitivă” şi că ea chiar funcţionează. Mergeţi în orice partid, veţi vedea că liderii acestuia sunt bărbaţi, iar
Dacă vom lăsa femeile să ajungă în funcţii de răspundere, acestea vor deveni mai încrezătoare în propriile puteri ...
munca cea mai grea este făcută de femei. Aceste femei, deseori, nu au posibilitatea să-şi facă loc prin acest zid format din bărbaţi, ca să obţină un loc printre ei. Pentru acest lucru trebuie să fii o doamnă de fier, ca Margaret Thatcher, însă nu sunt toate aşa.

Dacă vom lăsa femeile să ajungă în funcţii de răspundere, acestea vor deveni mai încrezătoare în propriile puteri, fapt care se va răsfrânge pozitiv, peste ani, asupra viitoarelor generaţii, care, de exemplu, nu vor mai avea nevoie de aceste cote. E posibil să ajungem la nivelul când nu vom mai avea nevoie de aceste cote, de această discriminare pozitivă. Însă în zilele noastre sunt necesare.”

Europa Liberă: Cred însă că aceste cote trebuie oferite înţelept, ca să nu ne trezim cu toate 40 de femei în coada listei...

Manana Kochladze:
„Nu, nu. De exemplu, când au fost introduse aceste cote în mai multe ţări europene, care între altele nu le mai utilizează, s-a stabilit că în listele electorale, fiecare a treia persoană trebuie să fie femeie. Acest model a funcţionat. În multe ţări nici nu se mai ţine cont de acest criteriu pentru că s-a înrădăcinat adânc în mentalitatea lor. Mi-aş dori ca rolul femeii să fie apreciat în societate nu ca unul de mamă sau fiice, dar ca persoane care, de rând cu bărbaţii, contribuie la aducerea bunăstării în ţara lor.
XS
SM
MD
LG