Linkuri accesibilitate

O Uniune Euroasiatică în trei


Astăzi la Astana...
Astăzi la Astana...

Semnarea Acordului cu privire la constituirea Uniunii Economice Eurasiatice nu a soluţionat principalele probleme ale integrării celor trei state.



Preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului au semnat joi, 29 mai, la Astana, Acordul cu privire la constituirea Uniunii Economice Eurasiatice, care, potrivit lor, ar trebui să devină un nou pas pe calea integrării celor trei state post-sovietice. Însă chestiunile cele mai discutabile ale cooperării economice nu sunt soluţionate în documentul semnat şi sunt amânate pentru mai târziu.

Pentru Moscova, Minsk şi Astana formatul Uniunii Economice Eurasiatice ar urma să devină o continuare a formatului anterior de cooperare dintre cele trei ţări – a Uniuni Vamale în cadrul spaţiului economic unic. La Kremlin s-a declarat deja că instituirea acestei noi organizaţii aduce aceste state la un nivel superior de integrare, unde participanţii se angajează să garanteze libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă, să promoveze o politică coordonată în domeniile economice cheie – în energetică, industrie, agricultură şi transport.
Liderii Uniunii Euroasiatice spun că statele membre vor rămîne independente
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:27 0:00


După cum declară preşedintele rus Vladimir Putin, scopul uniunii dintre cele trei ţări este de a forma cea mai mare piaţă comună din spaţiul CSI, care va deveni un nou centru puternic de dezvoltare economică. Dar prin ce se deosebeşte la modul principial noul format al relaţiei dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan de cele deja existente? Este subiectul abordat în cadrul unui interviu pentru Radio Svoboda de expertul Centrului ştiinţific de analiză şi ideologie politică (Centrul Sulakşin), Liudmila Kravcenko.

Liudmila Kravcenko: „Ideea iniţială a fost de creare a unei structuri integraţioniste nu atât economice, cât într-un fel politice – o menţiune în acest sens era conţinută în prima redacţie a acordului de constituire a uniunii. Însă ulterior ideea acordului fost redactată în aşa fel încât la baza acestuia au rămas de fapt aceleaşi prevederi care au stat la baza Uniunii Vamale şi a Spaţiului economic unic. Ce noutate apare acum? Este o integrare aprofundată pe domeniile care au fost deja menţionate – transport, energetică, investiţii, agricultură.”

Europa Liberă: Aţi spus că în prima variantă a acordului de constituire a uniunii a existat şi o componentă politică. Am înţeles bine că împotriva acestui aspect s-a pronunţat în primul rând Kazahstanul, preşedintele căruia, Nursultan Nazarbaev, a declarat de nenumărate ori public că este inadmisibilă politizarea noii structuri integraţioniste?

Liudmila Kravcenko: „Da, obiecţiile de bază le-a avut Kazahstanul, deoarece acesta în mod tradiţional promovează o politică orientată către consolidarea propriei suveranităţi. În particular, Kazahstanul a insistat din
„Kazahstanul din start a insistat că integrarea care se va face în spaţiul post-sovietic trebuie să poarte un caracter economic”...
start că integrarea care se va face în spaţiul post-sovietic trebuie să poarte un caracter economic. Pe teritoriul Kazahstanului există un lobby naţionalist puternic care consideră că integrarea cu Federaţia Rusă poate submina suveranitatea.


Pe de altă parte, există reprezentanţi ai puterii care consideră că integrarea cu Rusia nu este indicată deoarece mai există şi un alt vecin – China, care creşte într-un ritm accelerat şi, respectiv, integrarea cu China ar putea aduce dividende considerabile şi Kazahstanului. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că economia Rusiei acum încetineşte, creşte într-un ritm scăzut, în timp ce doar Kazahstanul din toate cele trei state are o creştere de 6%. Iată de ce integrarea cu Rusia creează pentru Kazahstan şocuri suplimentare. Iar apariţia unei componente politice ar fi influenţat şi mai mult suveranitatea Kazahstanului.”

–Acordul trebuie să intre în vigoare la începutul anului 2015, însă părţile nu ascund că la momentul semnării nu au reuşit să cadă de acord pe marginea câtorva poziţii principiale. În particular, lucrările cu privire la formarea pieţei energetice comune Moscova, Minsk şi Astana speră să le finiseze abia la mijlocul anului 2018, iar deschiderea pieţei comune de petrol, produse petroliere şi gaze a fost în general amânată pentru 2025. De ce este nevoie de aproape un deceniu pentru, de exemplu, a soluţiona această problemă a petrolului şi gazelor?


„Aceste cedări nu sunt convenabile pentru partea rusă din punct de vedere financiar, dar sunt convenabile Belarusului şi Kazahstanului”

– Da, acest lucru se amână atât pentru Belarus, cât și pentru Kazahstan, dar din motive diferite. Pentru Kazahstan este, în primul rând, din necesitatea de a asigura accesul la infrastructura rusească de transport, ceea ce înseamnă efort financiar suplimentar pentru Rusia. În ceea ce privește Belarus, acolo problema constă în faptul că petrolul rusesc merge pentru prelucrare la uzina de prelucrare a petrolului din Belarus. Acolo acesta este livrat fără achitarea taxelor, iar taxele de la exportul benzinei în final ajung în bugetul rusesc. Lukașenko a insistat ca această taxă să ajungă în bugetul Belarusului. Coordonarea acestei probleme va duce, din nou, la anumite pierderi financiare pentru bugetul rusesc. Problema de bază constă în faptul că aceste cedări nu sunt convenabile din punct de vedere financiar pentru partea rusă, dar sunt convenabile pentru Belarus și Kazahstan. Iată de ce procedura de coordonare se amână din nou pentru o perioadă nedeterminată.

– După ce Rusia, din cauza acțiunilor sale în Ucraina, a început să aibă anumite probleme internaționale, există, în opinia unor experți, o probabilitate destul de mare ca această Uniune Economică Eurasiatică să încerce să se integreze într-o anumită măsură cu China. În opinia Dvs., în ce măsură este posibil un astfel de proces și cât de departe poate merge acesta?

”Cooperarea bilaterală pentru China se va dovedi cu mult mai avantajoasă decât o cooperare în cadrul unei Uniuni Eurasiatice unice”

– Acum China participă activ și se integrează cu anumite state în cadrul Uniunii Vamale a spațiului economic unic. Iată de ce eu cred că o integrare propriu-zisă dintre China și această nouă formațiune nu va exista, cel mai probabil, într-o perspectivă apropiată. China va interacționa mai mult pe bază bilaterală, adică pe linia China-Rusia și China-Kazahstan. Cooperarea bilaterală pentru China se va dovedi cu mult mai avantajoasă decât o cooperare în cadrul unei Uniuni Eurasiatice unice. Asta, pentru că Uniunea Economică Eurasiatică presupune anumite norme și standarde (în particular, pentru producția agroindustrială, pentru industrie), presupune armonizarea legislației. Integrarea economiei Chinei ar presupune în acest caz o remodelare a legislației și o încercare de a o adapta la normele Uniunii Economice Eurasiatice. Respectiv, China nu va putea accepta așa ceva. Iar Rusia nu va fi de acord să schimbe legislația economică eurasiatică în funcție de dorința Chinei.

–Dacă totuși ar fi să privim într-o perspectivă de câțiva ani, ce avantaje economice vor primi țările participante la Uniunea Economică Eurasiatică?

– În domeniul comerțului, cel mai probabil, se va menține stabilitatea. Aici ar trebui menționat faptul că, cel mai probabil, va crește importul mărfurilor rusești în Belarus și Kazahstan. În avantaj ar putea să iasă sectorul agricol din Belarus și Kazahstan. Dar aici trebuie să se țină cont de faptul că Rusia a începe acum o cooperare activă cu China, ai cărei producători agricoli pot deveni o concurență serioasă pentru cei belaruși. În ceea ce privește dezvoltarea economiei în general, aici cel mai probabil vor exista șocuri suplimentare în primul rând pentru Kazahstan, care ar putea să apară în viitorul apropiat. Indicatorii economici ai Rusiei pentru anul 2014 vor arăta în ce măsură va fi afectat Kazahstanul, ritmul de creștere al căruia poate scădea de la actualele 6 la sută la aproximativ 4 la sută.
XS
SM
MD
LG