Joi 29 mai la Astana liderii din Belarus, Kazahstan și Rusia urmează să semneze tratatul de transformare a actualei lor Uniuni Vamale într-o Uniune Economică Eurasiatică (UEE) începând cel mai târziu în ianuarie 2015.
Citiţi şi pe pagina de limbă rusă a Europei Libere
Corespondentul Europei Libere Robert Coalson notează însă că în ajunul ceremoniei de la Astana în proiectul promovat de Vladimir Putin rămân multe neclarități, iar asupra lui planează umbra evenimentelor din Ucraina. Iată ce ne-a declarat analistul politic de la Minsk Iurie Ceausov:
„Înaintea crizei ucrainene unii mai puteau crede că distribuția puterii în Uniunea Eurasiatică va fi asemănătoare cu aceea din UE, dar acum toată lumea înțelege perfect că la masa de la Astana se vor afla nu trei parteneri egali, ci două slugi și un stăpân”.
Unii analiști spun că în proiectul promovat de Putin politica joacă un rol prea mare, în dauna bunului-simț economic. Nicu Popescu, expert în chestiuni europene:
„Este evident un proiect politic, iar componenta economică este neclară. Dacă privim cifrele comerțului între cele trei țări, vom vedea că anul trecut acesta a scăzut cu 7 procente. Exporturile Kazahstanului către Rusia scad de doi ani. În același timp anul trecut comerțul celor trei țări post-sovietice cu UE a crescut cu peste 2,5% anul trecut. Așa că putem spune că în multe privințe relațiile comerciale ale Rusiei și Kazahstanului cu UE sunt mai sănătoase decât cele dintre cele două țări”.
Unii analiști spun că graba Kremlinului de a aprofunda integrarea post-sovietică, inclusiv în lumina evenimentelor din Ucraina, va face ca proiectul eurasiatic să fie destul de vag cel puțin la început. Documentele ce vor fi semnate la Astana – spun experții – au multe „locuri goale”, care ar urma să fie completate pe parcurs.
Corespondentul nostru Robert Coalson spune că aceasta nu este doar o chestiune de criză de timp, ci reflectă și noile rezerve ale Minskului și Astanei față de politica integraționistă a Kremlinului, care în Ucraina a îmbrăcat forme bizare.
Unii analiști observă că partenerii Moscovei, mai ales Nazarbaiev, au rezerve și față de elementele politice din structurile gândite de Kremlin, ceea ce explică de ce precizarea multor din trăsăturile viitoare ale Uniunii Economice va fi lăsate pentru mai târziu. Rita Dragneva-Lewers este profesoară la Facultatea de Drept a Universității Birmingham:
„Ceea ce este interesant este că arhitecții Uniunii Eurasiatice au lăsat multe chestiuni să fie lămurite în anexe. Deocamdată va fi o parte generală cu o mulțime de trimiteri la anexe. La fel de interesant este că în cursul negocierilor au fost eliminate orice fel de trimiteri la elemente supranaționale ca Parlamentul Eurasiatic, care au fost înlăturate la cererea expresă a președintelui kazah Nazarbaiev”.
În aprilie, la Minsk, la un summit cu Vladimir Putin, președinții din Belarus și Kazahstan au sugerat că proiectul eurasiatic se mișcă prea rapid.
Rezervele la nivel înalt sunt împărtășite și de comunitățile de afaceri implicate. Omul de afaceri kazah din Alma Ata Altai Sandîbaev s-a plâns că partenerii din Uniunea Vamală nu și-au deschis piețele pentru produsele kazahe, mai ales pentru alcool. „Kazahstanul și-a deschis complet piața pentru Rusia și Belarus, dar cele două țări nu se grăbesc deloc să facă la fel, chiar dacă noi suntem o piață mică”, spune Sandîbaev.
Kremlinul speră ca la UEE să adere într-un viitor nu prea îndepărtat alte țări din fostul spațiu sovietic.
Armenia a șocat mulți observatori în toamna anului 2013, când președintele Serj Sarkisian a anunțat că Erevanul va suspenda negocierea Acordului de Asociere la UE și va cere să fie primit în Uniunea Economică Eurasiatică.
Robert Coalson notează că Armenia, care este izolată politic și economic de multă vreme mai ales din cauza disputei teritoriale cu Azerbaidjan, a devenit tot mai dependentă de Rusia și că Erevanul încă nu a renunțat cu totul la gândul că va putea să-și continue și apropierea de structurile europene.
Kârgâzstanul, în schimb, are ca parteneri potențiali numai fostele colege de Uniune Sovietică, așa cum a spus în decembrie la Moscova președintele Almazbek Atambaev:
„Trebuie să înțelegeți că din păcate noi nu avem alternativă. Ucraina poate să aleagă între asocierea cu UE și Uniunea Vamală. Opțiunea noastră este mai limitată”.
Mulți kirghizi se tem că intrarea în Uniunea Economică le va aduce neplăceri, așa cum a declarat Europei Libere Chinara Kasîmbekova, vânzătoare de mărfuri chinezești la piața Dordoi din Bișkek:
„Nu vom mai avea de lucru. Vedeți cum toate se scumpesc. Prețurile deja sunt mari, iar dacă intrăm în Uniunea Vamală va fi și mai rău. Oamenii nu vor în Uniunea Vamală și nu știu ce vor face dacă vom intra. Poate că vor emigra în alte țări”.
