Linkuri accesibilitate

Georges Nivat: „Ucraina, chiar divizată, este situată pe drumul european al Rusiei”


Profesorul Georges Nivat

Profesorul Georges Nivat

Un eseu revelator: „Intelighenția rusă între poezie, dizidență și repliere”.



Toată lumea discută criza intervenită în relațiile internaționale urmare a evenimentelor din Ucraina și a agresiunii destabilizatoare a Rusiei, dar puțini sînt insiderii, cunoscători reali ai lumii slave, ai fundalului istoric, ai curentelor ideologice care alimentează și prelungesc criza prezentă. Slavistul, istoric al ideilor, traducător al lui Andrei Belîi și Soljenițîn, profesorul universitar Georges Nivat de la Geneva - cunoscut și lumii culturale românești cel puțin prin traducerea uneia din cărțile sale, cu titlul „La pas prin noua Rusie (memorie, tranziție, renaștere)” -, este unul din acești insideri, a căror mărturie este cu atît mai prețioasă, cu cît găsești în ea acea deviză sanitară a istoricului „fără ură și părtinire”.

Întors recent din una din călătoriile sale periodice în Rusia, profesorul Nivat a publicat zilele trecute, în paginile culturale ale cotidianului elvețian „Le Temps”, un soi de jurnal de călătorie-eseu, revelator în multe privințe pentru felul în care evoluează în prezent Rusia.

Georges Nivat a asistat, între alte evenimente și întîlniri, la inaugurarea la Universitatea de Stat de la Moscova a unui «Institut de studii mondiale» purtînd numele fostului dizident Alexandr Zinoviev. Creat urmare a insistențelor văduvei lui Zinoviev, institutul și revista ce-i poartă numele ar fi menite să prelungească reflecțiile acestui logician și autor critic pe tema „«occidentalizării» catastrofale a lumii și a «capitalismului mondial» distrugător în raport cu «civilizația rusă»”. Georges Nivat amintește că Zinoviev este celebrat drept un «Francis Bacon al timpurilor noastre», omul care „a prevăzut că, odată cu victoria americană în Războiul rece, Statele Unite vor trece la etapa următoare: războiul călduț”.

Potrivit rectorului Universității moscovite și unui director al Centrului de comunicații euroasiatice, citați de Nivat, ideologia acestui nou tip de „război” ar include „Iugoslavia ca scenariu de lucru pentru a dezmembra Rusia”, „limbajul global pentru o lume parțial globalizată”, „un nou colonialism”, iar „actuala criză ucraineană, uneltită de Statele Unite, o tentativă de a restrînge Rusia la spațiul post-sovietic, are toate șansele să se transforme într-o înfrîngere geopolitică majoră. Pentru moment, rezultatul nu a fost integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO, dar o criză a statului ucrainean și restabilirea Rusiei în Crimeea. Un eșec american”.

Georges Nivat în 2012 în studioul Radio Libertatea

Georges Nivat în 2012 în studioul Radio Libertatea

Profesorul de la Geneva comentează: „cum se vede, această nouă ideologie... - contrar unui naționalism rus obsedat veșnic de încercuire - vede în etapa actuală una cîștigătoare pentru Rusia. În rezistența la americanism, apărătorii ei proclamă că ei dețin valorile, în timp ce Occidentul se descompune spiritual. Vechea confruntare între occidentalizanți și slavofili și-a regăsit tinerețea în criza din Ucraina și se pot reciti pagini întregi din această dezbatere de secol XIX, fără să fie nevoie să se schimbe un cuvînt. Doar că frontierele au fost modificate în secolul XX...”

Și, notează Georges Nivat: „resentimentul rus se explică atînt prin pierderea acestor frontiere (efect al prăbușirii comunismului), cît și printr-un sentiment de umilire din partea Occidentului (lecțiile primite în continuu de democrație)”. Sau, după cum se scrie la Moscova în revista Zinoviev: „Este un loc comun repetat pînă la sațietate și care rămîne o afirmație mincinoasă că, în mod contrar «europenilor civilizați», popoarele Rusiei sînt înfundate în barbarie. Așa ne prezintă pînă astăzi europenii. Așa ne prezentau și cu două sute de ani în urmă”...

George Nivat evidențiază și că în construcția acesti ideologii a regimului Putin a apărut un element nou odată cu Legea de interdicție a denigrării Marelui Război patriotic, lege votată de Duma de Stat și intrată în vigoare, simbolic, la 9 mai anul acesta. O lege, subliniază istoricul ideilor, ce își pune în lumină valențele pe fundalul crizei ucrainene. „Sub pretextul interzicerii renașterii nazismului, ea pune în primejdie studiul istoriei unei întregi perioade și publicarea rezultatelor noilor cercetări.”

Alexandr Soljenițîn (1994)

Alexandr Soljenițîn (1994)

Traducătorul lui Soljenițîn se întreabă, pe bună dreptate, dacă sub auspiciile noii legi „capitolul din Arhipelagul Gulag consacrat generalului Vlasov (generalul sovietic ce a trecut la naziști în timpul războiului) nu ar putea ajunge astăzi să fie penalizat”. Și tot el observă că „proiectul de lege al Consiliului Federației includea și interzicerea negării Shoah-ului, articol pe care Duma l-a înlăturat, detaliu ce pare să indice că legislatorul rus a avut în vedere prezentarea răsboiului și nu „soluția finală”... „Katyn, Vlasov, colaborarea cu ocupantul german - vor mai putea fi continuate cercetările istorice fără a se ține cont de această lege?” - se întreabă Georges Nivat.

Iar pentru el o concluzie pare sigură: „distanța dintre Europa și Rusia este în creștere. Această distanțare crescîndă ne va face să suferim și pe noi, europenii, deoarece rușii sînt totuși europeni... Europenii se vor simți curînd amputați de acest membru fantomatic și gigantesc care îi proiectează pînă la Pacific și care i-a înnoit, dîndu-le pe Tolstoi și Dostoievski, pe Mussorgski și Rimsky-Korsakov, pe Malevici și Țiolkovski... Europa este înscrisă în destinul rus, tot așa cum Rusia este în cel european, iar Ucraina, chiar divizată, chiar bolnavă de libertate, este implicit pe drumul european al Rusiei.”
XS
SM
MD
LG