Linkuri accesibilitate

Penitenciarul „european” din Goian


La penitenciarul nr.10 din Goian
La penitenciarul nr.10 din Goian

Se împlineşte un an de când minorii de la penitenciarul din Lipcani au trecut la închisoarea renovată după cerinţele europene din Goian. Aici copii au un program de detenţie prietenos, orientat spre evoluţia copilului.



Actualmente, în sistemul penitenciar din Republica Moldova se numără 63 de copii. 28 dintre ei şi-au primit sentinţa şi îşi ispăşesc pedeapsa la penitenciarul din Goian. Ceilalţi 35 au statut de bănuiţi şi sunt ţinuţi în detenţie la izolatoarele preventive din republică. Specialiştii constată că în ultimii ani numărul minorilor din închisori s-a micşorat, inclusiv datorită schimbărilor legislative. Acum în detenţie sunt doar cei care au săvârşit crime foarte grave, minori cu care se lucrează în spiritul de reeducare, spun experţii. Relatează Tamara Grejdeanu:

În această săptămână se împlineşte un an de când minorii de la penitenciarul din Lipcani au trecut la închisoarea renovată după cerinţele europene din Goian. Aici copii au un program de detenţie prietenos, orientat spre evoluţia copilului, pe plan educaţional şi cognitiv. Pentru a fi pregătiţi de eliberare şi revenirea în comunitate, minorii sunt implicaţi în diferite activităţi educaţionale şi studiază disciplinele şcolare cu profesori de la liceul din vecinătate, spune directoarea penitenciarului Liuba Jignea:

Liuba Jignea
Liuba Jignea
„Noi avem acelaşi program de studiu ca şi copii de la liceu. Chiar acum o să avem 11 copii la clasa de absolvire, clasa a 9-a şi restul clasa a 8-a. Avem 2 copii la programul de alfabetizare, cu părere de rău. Dar avem succese, avem un copil care deja, în mai puţin de jumătate de an a început să scrie singur scrisori acasă şi cereri pentru unele sau alte cerinţe. La etapa actuală nu avem nici un copil care să nu fie inclus în unul sau în alt program.”

Liuba Jignea constată că schimbarea de optică în ceea ce priveşte detenţia minorilor şi accentul pe educaţia copilului reduce din probabilitatea că unii din ei ar putea comite din nou infracţiuni. La penitenciarul din Goian, minorii au şansa de a învăţa şi o profesie, de bucătar, cizmar sau frizer.

Dacă la penitenciar condiţiile de detenţie corespund drepturilor minorilor, atunci în izolatoarele preventive lucrurile stau altfel. Gheorghe Bosâi, consultant la oficiul Avocatului poporului, spune că încălcări sunt în toate izolatoarele dar mai ales în penitenciarul nr. 13 din Chişinău, unde minorii stau în celule întunecoase, fără condiţii de igienă personală şi sunt închişi în aceleaşi camere cu persoane adulte deja condamnate:

La penitenciarul din Goian
La penitenciarul din Goian
„Am depistat detenţia minorilor împreună cu persoanele majore în izolatoarele de urmărire penală. Acelaşi lucru l-am întâlnit şi în penitenciarul din Rusca unde câteva minore erau deţinute împreună cu toată masa de condamnate adulte. Influenţa pe care o au persoanele majore îşi lasă amprentă asupra psihicului tânăr al minorului şi respectiv experienţa pe care o au persoanele adulte se poate uşor lăsa în psihicul minorilor.”

În opinia specialiştilor, copiii se vor integra mai uşor în societate dacă în timpul ispăşirii pedepsei vor cunoaşte modele pozitive din societate, pe care să le promoveze educatorii, profesorii şi psihologii din penitenciar. Iuliana Adam, de la Departamentul instituţiilor penitenciare spune că fiecare copil este abordat individual, aceasta fiind o altă măsură centrată pe necesităţile copilului şi rezolvarea problemelor lui;

„Sunt o multitudine de probleme cu care îi primim noi în instituţiile penitenciare, începând de la stilul de viaţă infracţional, de la faptul că nu au mers la şcoală. Avem şi copii care au 7 clase, 6 clase, şi noi depistăm că ei nu pot citi, nu pot să scrie. Personalul din penitenciar încearcă să-i ajute să îşi cunoască drepturile şi să încercăm să excludem acele probleme cu care vin ei, în volumul pe care putem noi să îl facem.”

Iulia Adam spune că în ultimele chestionare confidenţiale, din 2013, nici un minor nu a semnalat cazuri de neînţelegere cu personalul penitenciarului sau agresiune. Întrebaţi la cine s-ar adresa atunci când au o problemă, majoritatea au indicat psihologul şi educatorul. Pe plac minorilor le sunt activităţile sportive, culturale şi de educaţie profesională. Unii dintre ei au spus că sunt nemulţumiţi pentru că au un program încărcat şi nu li se permite să fumeze. Întrucât minorii nu obişnuiesc să scrie plângeri, specialiştii utilizează chestionarea anonimă pentru a afla cu ce probleme se confruntă ei.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG