Linkuri accesibilitate

De ce Tiraspolul nu vrea să adere la acordul de liber schimb cu UE


Centrala electrică de la Cuciurgan

Centrala electrică de la Cuciurgan

Care sunt argumentele transnistrenilor şi contraargumentele Chişinăului?



Peste o luna, Moldova va semna Acordul de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, acord promovat cu consecvenţă de guvernul premierului Iurie Leancă. Opoziţia comunistă, prin vocea liderului ei Vladimir Voronin spune că nu este în favoarea semnării acestei înţelegeri, considerând că economia Moldovei nu va avea de câştigat şi că ar fi mai prudent ca Moldova să caute să îşi întărească colaborarea economică cu Rusia şi ţările din CSI şi Uniunea Vamală. Moldovenii, la rândul lor, au păreri împărţite. Liderii regiunii transnistrene s-au declarat şi ei nemulțumiți de semnarea acestui acord şi au o perioadă de „gândire”, până la sfârşitul anului 2015, în care ar urma să vadă dacă accepta şi ei înţelegerile acestui acord. Mai multe despre argumentele Tiraspolului şi contraargumentele Chişinăului, de la Liliana Barbăroşie.

O zonă de liber schimb înseamnă în primul rând un spaţiu fără hotare pentru comerţ, adică al schimburilor comerciale fără taxe. Obligaţia deschiderii hotarelor ar fi un prim amănunt care displace autorităţilor de la Tiraspol.

Şi mai nepotrivit pentru regiune ar fi, însă, la părerea lui Vitali Ignatiev, adjunctul şefei diplomaţiei tiraspolene, nevoia de a se racorda la setul de reglementări cu care operează Chişinăul în tot ce ţine de comerţul extern. Tiraspolul vede acest lucru aproape ca un atentat la suveranitatea pe care şi-o revendică. Vitali Ignatiev:

Vitali Ignatiev (centru) şi Vladimir Iastrebceak, (stânga)

Vitali Ignatiev (centru) şi Vladimir Iastrebceak, (stânga)

„Cum putem noi să participăm la acest proces, dacă regiunea Transnistria şi Moldova au legislaţii diferite, sisteme economice şi fiscale diferite? Cum putem noi accepta asta, dacă agenţii noştri economici nu şi-au asigurat interesele în cadrul negocierilor? Interesul Transnistriei este prioritar pentru industria uşoară. Pentru Moldova prioritar e sectorul agrar. Aici sunt foarte multe diferenţe. Apoi, acordul de liber schimb este parte a acordului de asociere. Prin urmare, este şi un document politic. Transnistria nu planifică însă să se integreze politic în spaţiul european.”

În ultimii ani, numărul agenţilor economici transnistreni cu afacerile oficializate la Chişinău a crescut constant, mai ales după ce UE a oferit Moldovei preferinţe comerciale, adică posibilităţi de a exporta fără taxe în UE. Statisticile de la Tiraspol arată că aproape jumătate din comerţul extern al regiunii este orientat acum spre ţările UE. Ce s-ar putea întâmpla cu aceste operaţiuni şi, implicit, cu economia regiunii, după 2015, când scutirile europene nu vor mai fi valabile, aşa cum au avertizat în repetate rânduri emisarii europeni Tiraspolul, l-am întrebat pe un fost şef al diplomaţiei transnistrene, Vladimir Iastrebceak:

„Sigur că e o problemă foarte serioasă. Doar în spatele fiecărui agent economic sunt angajaţi care trebuie să supravieţuiască, să primească salarii. Sigur că se fac încercări de a reorienta aceste exporturi spre piaţa rusă. Dar eu cred că soluţia optimă ar fi să fie prelungit termenul pentru preferinţe până în 2016. Pentru că Moldova în toată această perioadă a efectuat o sumedenie de modificări structurale, şi-a ajustat standardele la cele europene. Noi, însă, încă începând din 2002 ne orientăm legislaţia la cea rusă. Pe atunci 60-70 la sută din comerţul nostru extern era efectuat în direcţia Federaţiei Ruse şi era logic să ne orientăm spre standardele lor. Aşa că le preluam de acolo, le schimbam coperta şi le aplicam. De aceea, e nevoie de o decizie foarte bine chibzuită.”

Iată cum răspunde acestor revendicări şeful Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, Gheorghe Balan:

George Balan (centru)

George Balan (centru)

„Când spuneţi că nu s-au luat în seamă interesele regiunii, nu corespunde adevărului. Aţi avut posibilitatea să participaţi la toate negocierile şi aţi primit toate actele de la negocieri, în variantă electronică şi pe hârtie. Avem toate confirmările că toate actele necesare procesului de negocieri au ajuns la destinaţie. Pot să vă numesc şi persoana care a participat la toate rundele de negocieri din partea Tiraspolului. Nu trebuie să uităm că regiunea nu este autosuficientă. Ea supravieţuieşte graţie suportului extern. Aveţi deficit bugetar de 75 la sută. Pentru voi UE e 44 la sută din export. E o cotă de piaţă enormă. În mod normal, trebuie să faceţi tot ca să corespundeţi standardelor. Noi nu am inventat nici o regulă pentru cineva anume. Toţi care vor în zona de liber schimb a UE, trebuie să-şi deschidă piaţă, să respecte reguli la producere şi export. Ceea ce vi se cere şi Dvs..”

Pretextul oficial prin care Tiraspolul s-a opus până acum participării la negocierea acordului de asociere şi liber schimb a fost nevoia încheierii unuia separat pentru regiune, iar la anumite etape şi prin participarea unui reprezentat al Federaţiei Ruse la aceste negocieri - condiţii respinse cu îndârjire de UE şi oficialii de la Chişinău. Acum Tiraspolul tinde să obţină măcar prelungirea termenului de valabilitate a preferinţelor comerciale. Până la finele lui 2016, adică cu un an peste cel convenit cu UE.
XS
SM
MD
LG