Termenul de „fascism” sau „fascişti” s-a făcut tot mai des auzite în ultimile luni, mai ales în discuţii care vizau protestele din Ucraina. De exemplu, fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat de nenumărate ori că iniţiatorii protestelor de pe Maidan ar fi nişte „huligani fascişti”, care reprezintă doar o minoritate a polpulaţiei ucrainene. Experţi de la Chişinău observă că termenul a trecut granița şi e tot mai des folosit, inclusiv de unii politiceni moldoveni. Despre pericolele utilizării nechibzuite a acestui termen s-a discutat în cadrul unei dezbateri publice organizate de agenţia de ştiri IPN la care a participat şi colega noastră, Diana Răileanu.
În cele mai dese cazuri, cred experţii reuniţi în cadrul dezbaterii, cei care utilizează termenii de „fascism” sau „fascişti” o fac cu rea credinţă, aducând un mare deserviciu societăţii. Directorul centrului CREDO de la Chişinău, Sergiu Ostaf, constată că aceştia, cel mai probabil, ţintesc manipularea oamenilor şi distragerea atenţiei lor de la adevăratele probleme:
„Utilizarea acestor noţiuni sau anumitor etichetări simpliste, în opinia mea, serveşte unui instrument şi unei tactici pentru a cultiva anumite comportamente radicale pentru a polariza societatea, pentru a determina mobilizarea unor grupuri sociale contra unor provocări importante cum ar fi locuri de muncă, salarii, organizarea vieţii mai bune, vieţii sociale, problemele de mediu. Deci, toate celelalte probleme extrem de importante în societate sunt şterse şi substituite cu o singură noţiune: fascist sau ne-fascist.”
De ce, totuşi, unii politiceni utilizează termeni radicali ca „fascism” sau „fascişti”? Doar pentru a-şi defăima oponentul, explică analistul Igor Boţan. Pe de altă parte, crede expertul, în timp, utilizarea fără noimă a acestei etichetări, îi va scădea din importanţă, mai ales că despre existenţa fascismului în Republica Moldova nu se poate vorbi la modul serios:
„Ca să avem o mişcare fascistă trebuie să avem un conducător, voinţa căruia nu se pune la îndoială, deci are la bază iraţionalismul. Doi, fascismul are la bază statul corporatist, astfel încât să servească intereselor pe care le promovează liderul. Fascismul, aşa cum îl cunoaştem noi a fost unul revanşart. Alte elemente sunt naţionalismul şi chiar rasismul. Deci, dacă toate aceste lucruri, pe care le desprindem din studii, le punem împreună, vedem că în afară de această tendinţă de a stigmatiza oponentul, noţiunea de fascism în Republica Moldova nu comportă altă încărcătură.”
Pe de altă parte, consilierul municipal din partea PCRM, Victor Gurău, prezent la dezbatere, deşi a admis că termenul de fascism este utilizat inadecvat în Republica Moldova, a insistat că motive de îngrijorare ar fi, mai ales ţinând cont de evenimentele din regiune:
„Istoric, social, politic, avem confruntarea a două componente de factori geo-politici: factorul unionist profund românesc şi factorul şovinist profund rusesc. Aceste tendinţe se întâlnesc aici, la Chişinău.”
Dar ce cred oamenii despre utilizarea etichetei de „fascism” şi „fascişti”, am insistat să aflu de la câşiva trecători pe care i-am întâlnit în parcul central al capitalei?
„Fasciştii sunt cei care omorau alţi oameni, crezându-i de mâna a doua. La noi, din păcate, acest termen este utilizat pentru a ilustra nedreptatea socială. Pe de altă parte, spuneţi-mi, faptul că am o pensie de 1,500 de lei, dar pentru serviciile comunale trebuie să plătesc 1,700, nu e genocid împotriva mea, nu e fascism?”
„Cred că e propagandă din partea Rusiei mai mult, aşa consider eu. Ei încearcă să manipuleze cu populaţia, folosind sintagma ca fascism şi altele de genu”.
„Născocesc ruşii şi oamenii cred, pentru că aşa sunt educaţi. Eu mă feresc să nu fiu manipulat pentru că ascult informaţii din mai multe surse: radio, televizor, chiar şi Europa Liberă. ”
„Aud pe la televizor utilizându-se acest termen. Nu cred că este utilizat adecavt, însă nu iese fum fără foc. Înseamnă că ceva se întâmplă.”
Au fost opinii culese la întâmplare pe străzile capitalei despre utilizarea termenului de „fascism” şi „fascişti”.
