Linkuri accesibilitate

Recensămîntul și neregulile constatate la colectarea datelor (Adevărul).



Mark Tkaciuk a renunţat la mandatul de deputat cu două zile înainte de o catastrofă istorică a Rusiei în Ucraina, scrie Petru Bogatu pe pagina web a Ziarului Naţional. Aşa procedează pe timp de război adepţii unei armate înfrânte care, părăsind poziţiile, îşi lasă partizanii în spatele frontului, comentează editorialistul şi continuă: „înfiinţarea grupării „Antifa”, antrenamentele steel combat, practicate de aceasta, nu sunt surprinzătoare. Fracţiunea aşa-zişilor „mlado-comunişti” (Tkaciuk, G. Petrenko, Petkov, Todua) nu-şi ascunde convingerile fundamentaliste de natură filorusă şi revanşardă, fapt care a condus la radicalizarea Partidului Comuniştilor”, notează Petru Bogatu.

Editorialistul mai scrie că spiritul aventurier al „eminenţei cenuşii”, aşa cum îl numeşte pe Mark Tkaciuk, a ieşit la iveală mai cu seamă în urma tentativelor Kremlinului de a mobiliza elementele radicale de la Chişinău pentru a rupe echilibrul social din Republica Moldova. „Când s-a constatat că jocurile de-a „Antifa” şi de-a „revoluţiile” miros a înaltă trădare şi se pot solda cu aducerea PCRM-ului în instanţă, Voronin a întors placa, exact ca acum 11 ani în cazul memorandumului Kozak. Iar Mark Tkaciuk este îndepărtat din prima linie pentru a se evita acuzaţiile de complicitate a comuniştilor la acţiuni subversive şi terorism”, scrie Petru Bogatu.

Experţii citaţi de Eugenia Pogor în Adevărul, la subiectul alegerii unui nou preşedinte al Ucrainei, cred că acesta este un punct de pornire pentru rezolvarea crizei regionale, iar vectorul european al Ucrainei, anunţat de acesta, va contribui la dezvoltarea relaţiilor moldo-ucrainene. „În primul rând, ne dă o speranţă că lucrurile se vor calma, că ucrainenii vor începe procesul de depăşire a crizei interne cu care se confruntă în prezent şi care pune în pericol întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova“, a spus Victoria Bucătaru, director de program la Asociaţia pentru Politică Externă.

Viorel Cibotaru, directorul Institutului European de Studii Politice, crede că votul ucrainenilor pentru un politician pro-european confirmă o dată în plus că ţara şi-a ales destinul. „Parcursul european este o garanţie că relaţiile dintre Moldova şi Ucraina vor avea un singur vector de dezvoltare, unul pozitiv, şi că nu vor apărea fenomene negative legate de teritoriu, de interese economice sau etnice“, a comentat Viorel Cibotaru.

Andrei Rizescu relatează în Adevărul despre rezultatele recensământului. Potrivit lui, acesta s-a încheiat cu cel puţin 210.000 de moldoveni nerecenzaţi, formulare completate din spusele vecinilor, operatori care au sugerat răspunsurile şi cu recenzori care încă n-au semnat contracte de angajare. Solicitată pentru explicaţii, Lucia Spoială, directorul Biroul Naţional de Statistică, s-a eschivat să răspundă în legătură cu neregulile constatate la colectarea datelor, susținând doar că unii recenzori ar putea fi sancționați. „Până pe data de 31 mai, fiecare cetățean își poate verifica datele trecute în formularele de recensământ. Nu avem deocamdată o statistică clară privind numărul de persoane recenzate, însă ne încadrăm în marja de eroare acceptată, de 6%“, a declarat șefa instituţiei
.
Într-o analiză publicată pe pagina electronică a Agenţiei de ştiri IPN, Valeriu Vasilică scrie că după turneul american, Vlad Filat, liderul PLDM, trebuie să se pregătească de un nou val de atacuri, poate şi mai virulente decât cele de până acum. „Este de aşteptat că „păcatele americane” ale celui care până nu demult era catalogat de o parte din oponenţi drept „mâna Moscovei” să fie atribuite întregii coaliţii, deşi guvernarea actuală se pare că a găsit o formulă echilibrată de partajare a responsabilităţilor pentru relaţiile cu Estul şi cu Vestul. Poate că această abordare „în comun” a liderilor coaliţiei indică asupra unui posibil scenariu, conform căruia partidele componente vor merge în alegeri împreună?”, se întreabă autorul.
XS
SM
MD
LG