Andrei Dragancea: R. Moldova nu poate adera la NATO, dar poate fi un potenţial partener exemplar al NATO

Andrei Dragancea: „În Republica Moldova s-a vorbit întotdeauna despre blocul NATO. Deci, noi am preluat de la fosta Uniune Sovietică această terminologie pe care nici nu prea ne-am străduit s-o schimbăm. Mă rog, este şi un produs al propagandei mass-mediei ruseşti în Republica Moldova.

NATO, de fapt, este mai curând o organizaţie politică, unde şi cea mai mică ţară are un drept de vot. Şi trebuie să vedeţi cum ambasadorii ţărilor mari discută cu ambasadorii ţărilor mici şi încearcă să-i convingă, pentru că deciziile la NATO se iau prin consens. Şi nu este uşor să faci să voteze „pentru” 28 de reprezentanţi permanenți ai ţărilor membre.

Dar eu vă voi spune mai multe: să vedeţi cum lucrează Consiliul Parteneriatului Euroatlantic şi să vedeţi cum partenerii se aliniază politicilor promovate de NATO, de cele 28 de ţări membre. Deci, există un potențial pentru Republica Moldova de a deveni un partener exemplar şi cred că trebuie să valorificăm acest potențial.
Observăm cu fiecare an, dar în special după criza din Ucraina, o deschidere extraordinară pentru Republica Moldova. NATO nu-şi propune, şi acest lucru a fost subliniat şi în timpul recentei vizite a Secretarului general adjunct la Chișinău, dar şi în timpul şi mai recentei vizite a Secretarului general la Bucureşti, unde s-a subliniat foarte clar: NATO nu-şi propune niciodată să schimbe statutul de neutralitate al Republicii Moldova, ei îl respectă şi îl vor respecta. Dar există, în afară de acest aspect pur militar pe care îl putem considera o parte pe care nu am vrea să o atingem, există un domeniu vast de cooperare unde Republica Moldova ar putea excela.

Deseori suntem întrebați: „Aţi vrea să aderați la NATO?”. Nu cred. Şi nu cred sincer, căci Republica Moldova nu are capacităţi şi nu este astăzi pregătită să adere, să devină un stat membru. Dar noi mai considerăm şi faptul că ţara noastră ar putea deveni primul partener or, e mai bine, probabil, să fii primul partener decât ultima ţară membră. Deci, sper că la acest lucru, la statutul Republicii Moldova şi la viitoarea ei integrare euroatlantică vor reveni nepoţii mei sau copiii noştri peste ani. Acum cred că este însă momentul să valorificăm ceea ce putem valorifica.”

Europa Liberă: Exact. Ani mulţi în Republica Moldova s-a vorbit despre acest sprijin privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase, a fost semnat şi un acord între guvern şi NATO. Pentru că despre acele depozite se vorbea ca despre depozite ale morţii şi Alianţa Nord-Atlantică, se pare, a oferit milioane de euro pentru distrugerea lor.

Andrei Dragancea: „Eu sunt convins că vom apuca până la urmă să vedem implementat pe deplin acest proiect pentru evacuarea şi distrugerea pesticidelor.”

Europa Liberă: Care se evaluează la cât?

Andrei Dragancea: „La 2,2 milioane de euro. Şi deja s-au adunat în fondul comun 1,2 milioane de euro. Deci, mai rămâne un milion. Cred, cu un efort sporit din partea României, ca ţară care conduce acest proiect, din partea ţărilor membre, dar şi din partea misiunii noastre, care este micuţă, dar destul de combativă, vom reuşi până la urmă să realizăm acest proiect pe deplin. Şi eu chiar vreau să cred că în primăvara anului viitor vom apuca să raportăm tuturor în jur că acest proiect a fost realizat.

Mai avem în vizor vreo cinci proiecte care ar viza activitatea noastră pentru prevenirea utilizării componentelor armelor de distrugere în masă. Avem în vedere şi realizarea altor proiecte, cum ar fi reducerea riscurilor de pe urma maladiei Antrax. Ne mai gândim şi pregătim un proiect care ar viza crearea unui registru naţional pentru produsele chimice potenţial toxice care, dacă nu sunt corect păstrate sau transportate, ar putea deveni o catastrofă pentru Republica Moldova. Mai avem în vizor şi crearea unei strategii naţionale pentru apărarea cibernetică, pentru care expertiza vine din partea NATO. Avem mai multe proiecte, inclusiv unul ar viza pregătirea militarilor şi civililor disponibilizaţi din armată, pentru ca aceştia să nu devină o povară pentru societate şi pentru guvern.

Precum vedeţi, avem mai multe proiecte cu caracter pur civil, care nu au nimic în comun cu politica agresivă, aşa cum se străduiesc unii să o prezinte, a NATO. De fapt, noi vedem o organizaţie politico-militară care este corectă şi care se comportă cu noi foarte civilizat şi prin gura liderilor ei, Alianţa încearcă să ne dovedească că ei vor respecta mereu statutul Republicii Moldova de neutralitate consfinţită în Constituţie şi ei nu vor încerca să schimbe acest statut, atâta timp cât Republica Moldova nu doreşte ea singură acest lucru.”

Europa Liberă: Bine, dar dacă Federaţia Rusă are şi ea un parteneriat cu Alianţa Nord-Atlantică, apare o întrebare firească: de ce anume de la Moscova se fac auzite declaraţii că Moldova nu ar trebui să adere la NATO sau să dea garanţii pentru această neutralitate?

Andrei Dragancea: „Cred că cei din Federaţia Rusă s-au obişnuit să discute cu noi ca şi cu o parte a Federaţiei Ruse. Deci, ei, mai întâi de toate, nu manifestă respect pentru ţara noastră. Şi dacă l-ar fi manifestat şi-ar fi dat seama, ar fi realizat la un moment dat că ei, de fapt, au avut un parteneriat mult mai profund cu NATO decât avem noi. Şi, bineînţeles, Republica Moldova nu reprezintă pentru NATO o mare putere regională sau nu ştiu ce.

Republica Moldova trebuie să fie un partener activ şi o ţară dinamică. Şi, după mine, ar fi corect ca noi, în Republica Moldova, să decidem ce vrem să facem cu NATO, ce vrem să facem în relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică şi până unde deschidem noi portiţa cooperării cu această organizaţie, în ce măsură această cooperare ne este benefică. Deci, aceste lucruri ţin, de fapt, de dreptul suveran al Republicii Moldova de a-şi alege viitorul.

Eu nu văd în curând Republica Moldova membră NATO, dar nici nu vreau să zic că noi trebuie să demonizăm această organizaţie. Trebuie să avem o cooperare foarte corectă şi să vedem unde sunt interesele noastre. Noi avem interes să cooperăm cu NATO şi am făcut acest lucru, precum v-aţi convins, atunci când am trimis în operaţiunea condusă de NATO cu mandat ONU în Kosovo, unde 42 de militari moldoveni îşi fac cu cinste datoria şi, de fapt, creează imaginea pozitivă a Republicii Moldova. Cine ar îndrăzni în acest caz să spună ceva împotriva participării noastre la această operaţiune, dacă militarii ruşi şi politicienii lor au cooperat foarte bine înainte de criza din Ucraina, au cooperat foarte bine pe orice linie, inclusiv la distrugerea armamentului excesiv, reducerea rachetelor, consolidarea încrederii, au avut programe care valorau zeci de milioane de euro. Şi noi nu ne-am opus niciodată. De ce ar trebui pentru noi altcineva să decidă?

Eu consider că este dreptul suveran al nostru să decidem şi ţine de politicienii de la Chișinău. Majoritatea coaliţiei de guvernare se poate aşeza şi lua o decizie referitor la viitorul cooperării sau gradul de deschidere a acestei cooperări. Este de domeniul Parlamentului nostru să ia anumite decizii, să elaboreze anumite programe, iar noi trebuie să beneficiem de expertiza pe care o are NATO şi ţările ei membre în anumite domenii, pentru care Republica Moldova ar fi plătit scump în alte părţi, doar ca să-şi vadă implementate anumite proiecte.”

Europa Liberă: A propos, hotarul NATO la Prut asigură parte din securitatea Republicii Moldova?

Andrei Dragancea: „Într-un fel, da, oficial nu putem să spunem acest lucru. Adică nu putem să zicem că noi suntem ca şi cum parte a acestui spaţiu de securitate. Dar aflarea frontierei NATO pe Prut ne garantează, într-un fel, securitate şi posibilitatea de a ne afirma. Toată lumea este cu ochiul pe noi: dar ce se întâmplă la frontiera de est a NATO şi a Uniunii Europene? Deci, eu văd un interes din partea politicienilor şi din partea ambasadorilor, din partea diplomaţilor occidentali pentru ceea ce se întâmplă la frontiera lor de răsărit. Şi atunci Republica Moldova, desigur, devine interesantă nu doar ca şi o ţară vecină, dar, mai curând, ca şi un partener.”

Europa Liberă: Despre Republica Moldova se vorbeşte ca despre un stat consumator de securitate sau stat care poate şi să producă securitate?
Andrei Dragancea: „Suntem acum la o etapă când se vorbeşte în ambele direcţii odată, adică noi suntem şi consumatori, bineînţeles, şi mai ales pe linia OSCE, dar noi suntem şi producători de securitate. Chiar dacă nu am recunoscut oficial Kosovo, prezenţa militarilor noştri acolo contribuie la stabilizarea regiunii. Şi din acest punct de vedere, desigur, Republica Moldova este unul dintre statele binevenite acolo.”

Europa Liberă: Domnule Dragancea, şi, totuşi, acest conflict nesoluţionat de la Nistru înseamnă mai degrabă că Moldova rămâne a fi un consumator de securitate. Nevoia de a consuma mai multă securitate apare în prim-plan.

Andrei Dragancea: „Dar este, într-un fel, o instabilitate care se reduce uşor şi care treptat va dispărea, în timp ce Transnistria… nu putem să vorbim astăzi despre faptul când va apune acest focar de instabilitate regională, când transnistrenii se vor aşeza la masă şi vor începe să discute. Vedeţi că autorităţile de la Priştina şi cu guvernul sârb au negocieri, au întâlniri periodice la Bruxelles, au runde de negocieri aici. Contribuie la acest lucru nu doar Uniunea Europeană, unde ambele ţări aspiră, contribuie, bineînţeles, şi NATO, unde, iarăşi, ambele ţări ar fi dorit să devină într-o bună zi ţări membre.

Vreau să zic că agenda este deja un lucru bun, lumea începe să discute care sunt relaţiile dintre ei, ce au de făcut, pentru ca cetăţenii din ambele entităţi să se simtă bine. Or, noi nu putem astăzi să vorbim despre un dialog foarte sincer şi foarte productiv între Chișinău şi Tiraspol. Şi atunci aceasta este diferenţa. Deci, noi nu punem niciodată semn de egalitate între Kosovo şi Tiraspol. Kosovo a mers mult timp spre independenţa sa, există o parte dintre ţările membre NATO, precum Slovacia, România, care nu recunosc independenţa Kosovo, dar acest lucru nu le împiedică să fie parte a operaţiunii KFOR, care este, de fapt, o operaţiune condusă de NATO cu mandatul ONU.”