Linkuri accesibilitate

Poroșenko și „pacea pe pămîntul ucrainean”


Președintele ales Petro Poroșenko și liderul Partidului UDAR, Vitali Kliciko, ales primar al Kievului, la o conferință comună de presă

Președintele ales Petro Poroșenko și liderul Partidului UDAR, Vitali Kliciko, ales primar al Kievului, la o conferință comună de presă

Un nou președinte al Ucrainei și perspectivele reglementării îndelungatei crize politice.



Regele ciocolatei ucrainiene, miliardarul Petro Poroşenko, pare să fi cîştigat alegerile prezidenţiale de ieri din Ucraina, alegeri care nu s-au putut desfasura şi in partea de est a ţării, in Doneţk şi Luhansk. Petro Poroșenko a spus că nu are de gând să schimbe actualul guvern și nici pe premierul interimar Arseni Iațeniuk. Rezultatele preliminare ale scrutinului de duminică arată că Poroșenko, ar putea câștiga alegerile chiar din primul tur. Vorbind cu presa la Kiev, Poroșenko a spus că nu va lăsa estul Ucrainei să se transforme „într-o Somalie”. El a mai spus că are în plan să se întâlnească la începutul lunii viitoare cu liderii Rusiei, adăugând că stabilitatea în estul Ucrainei este imposibilă fără participarea Moscovei. La Moscova ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că președintele rus Vladimir Putin va recunoaște alegerile din Ucraina și că liderii ruși sunt gata să poarte discuții cu Petro Poroșenko. Lavrov s-a declarat însă nemulțumit de o declarație a premierului ucrainean Arseni Iațeniuk privind continuarea operațiunilor militare împotriva insurgenților din estul Ucrainei. Lavrov a spus că aceasta ar fi „o greșeală colosală”. Pe de alta parte, la aerportul din Doneţk a avut loc astazi un raid al forţelor separatiste si aerportul este blocat. Despre ce il aşteapta pe noul presedinte de la Kiev, intr-o relatare a corespondentului Europei Libere, Rob Coalson, rezumata de Oana Serafim.

Petro Poroșenko

Petro Poroșenko

Petro Poroşenko are o avere estimata la 1 miliard 300 de milioane de dolari şi este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina. In virsta de 48 de ani, a deţinut in ultimii 15 ani diferite posturi inalte in diferitele administratii ale ţării, indiferent de orientarea lor ideologică.

In 2000 a fost unul din membrii fondatori ai Partidului Regiunilor (al preşedintelui indepărtat de la putere Viktor Ianukovici). În 2001 a parasit partidul după un conflict cu preşedintele de atunci Leonid Kuchma şi a devenit un suporter moral si financiar al viitorului președinte Viktor Iuşcenko. A sprijinit Revolutia portocalie din 2004 şi intre 2009 si 2010 a fost chiar ministru de externe. In 2012 Viktor Ianukovici l-a numit ministru al comerţului şi dezvoltarii economice. După opt luni el renunţa la post si revenea in Parlament ca independent.

Poroşenko a susţinut integrarea europeana a ţării sale şi şi-a cistigat multa popularitate cind Rusia a impus embargo pe ciocolata Roshen, produsa de fabricile sale.

In fata sa se afla acum o multime de provocari si ele sunt legate intre ele. De unde ar putea incepe ? Dupa propria-i declaratie, de la stabilizarea situatiei

„Primul pas pe care intreaga noastra echipa ar urma sa il faca la inceputul preşedinţiei este sa punem capat războiului, haosului, faradelegilor şi să aducem pacea pe pamintul ucrainian…”

„Am mai spus că prima mea calatorie ca preşedinte va fi in Donbas. Intreaga mea echipă va trebui sa le multumeasca celor care trăiesc in Donbas pentruca şi-au indeplinit îndatorile civice si au votat. Trebuie sa le multumim si forţelor armate ucrainiene.”

In ceea ce priveste relatia cu Moscova, Poroşenko a spus deja ca sunt dintre cele mai importante pentru ţara sa. Si a declarat ca ar vrea sa negocieze un nou aranjament de securitate cu Moscova.

Moscova a lasat sa se inteleaga ca ar putea lucra cu preşedintele de la Kiev, dar orice incercare de „resetare a relatiilor” este conditionata de chestiunea Crimeii. Poroşenko a spus ca nu va recunoaste anexarea peninsulei de catre Rusia si că printre priorităţile sale cele mai importante este „reintoarcerea Crimeii la Ucraina si protejarea ucrainienilor care locuiesc in Crimeea”.

Un alt element important intr-o eventuala „resetare” a relatiilor Kiev-Moscova ar fi relatia Kievului cu Bruxelles-ul, cu Uniunea Europeana si Alianţa Nord Atlantică. In ambele subiecte, Petro Poroşenko are opinii diferite de Moscova, susţinind apropierea ţării sale de cele două structuri.

Analista politica Maria Lipman, de la Institutul Carnegie-Moscova, crede ca Rusia va avea in continuare multe modalităţi de a exercita presiuni asupra Ucrainei: „Prima prioritate a Rusiei, despre care presedintele Rusiei a vorbit cel putin de doua ori in ultimele zile, este ca Ucraina sa nu ajunga in nici un caz membra a Alianţei Nord Atlantice. Ce fel de garantii ar vrea Rusia sa obtina de la Ucraina ca nu va deveni membra NATO si ca integrarea sa in Occident va fi cumva blocata sau aminata - daca vrea un document scris, sau daca Moscova va cauta sa controleze Ucraina prim metode mai radicale, sau să controleze perspectivele viitoare ale Ucrainei - totul va depinde de cum ar putea colabora Moscova cu noile autorităţi, daca aceasta colaborare va începe vreodată…”

O alta provocare la fel de importanta pentru noile autorităţi este stabilizarea economica a Ucrainei. Deficitul bugetar a atins 12% din produsul intern brut şi ţara are nevoie de 35 de miliarde de dolari doar ca sa nu intre in faliment. Fondul Monetar Internaţional si Banca Mondiala vor acorda acest ajutor, dar el va fi insoţit de programe de austeritate foarte dure, ce vor fi greu de suportat de opinia publica. Institutiile internationale financiare cer reduceri bugetare de 10% şi cresterea pretului la gaze cu 50%. FMI prognozeaza o contractare a economiei ucrainiene de 5% in acest an, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, ridica procentul la 7%, inca si mai dramatic….

In afara, asadar, de rezolvarea situatiei din sud estul ţării, de relatiile cu Rusia şi de redresarea economiei, noul preşedinte va trebui sa-i multumeasca şi pe activistii de pe Maidan, care, pina la urma l-au adus la putere. Or, printre activistii de pe Maidan se aud deja voci nemultumite ca la presedintie se va afla un oligarh şi ca Parlamentul continua sa fie format din aceiasi oameni care au votat aplicarea forţei impotriva protestatarilor de pe Maidan.
XS
SM
MD
LG