Linkuri accesibilitate

Zgomotele nopţii


O noapte, care ar trebui să însemne odihnă, se transformă într-un chin.



Există părerea că LUNI e o zi mai complicată ca celelalte. De aceea, dumincă, încerc să adorm mai devreme, să mă odihnesc temeinic. Am încercat şi în duminica de 25 mai dar… nu prea mi-a reuşit.

La început, între 20.30 şi 21.30, m-a deranjat un zgomot agresiv răspîndit de o maşină de tuns iarba. Vasăzică, vecinii mei au decis să tundă iarbă din jurul blocului la o oră care mie nu mi se pare deloc rezonabilă. Apoi, la ora 22.10, cînd deja îmi venise Moş Ene pe la gene, s-au auzit nişte sunete înspăimîntătoare de ziceai că explodează nişte bombe. Am sărit speriat din pat şi am ieşit la balcon să văd ce naiba se întîmplă. N-am văzut focuri de artificii, n-am văzut nimic, aşa că am rămas nedumerit. Ce-o fi fost oare?

Nici după asta nu am putut aţipi. Studentele care iau cu chirie apartamentul de alături au plecat, ca de obicei, la o mare distracţie la ora 23.00. Iar tocurile pantofilor domnişoarelor produc un sunet care penetrează orice uşă şi te loveşte puternic în timpane. În dricul nopţii nişte indivizi beţi criţă au început a se certa sub balconul meu. Înjurăturile spintecau brutal liniştea nopţii. Ce să le faci? Să chemi poliţia? Să fim serioşi. Au dispărut repede, dar tu cum să dormi după aşa ceva?

Cînii vagabonzi au apărut implacabil pe la ora 03.00 şi s-a început un adevărat infern. Maidanezii şi cîinii din curţile caselor de la sol au început a lătra unii la alţii cu încrîncenare.

Să nu uit de maşini. Deşi blocul e departe de arterele principale, tot soiul de maşini zboară viforos noaptea pe lîngă el, stîrnind nori de praf înecăcios care ne pătrund în balcoane. Cine sînt oare şoferii aceştia nocturni? Unde se grăbesc ei în puterea nopţii?

Pe la 06.00 se întorc acasă tocurile care ţi se înfig în timpane ca cuţitul în unt. Şi iată în aşa fel o noapte, care ar trebui să însemne odihnă, se transformă într-un chin.

În oraşul înghiţit de tranziţie noaptea nu e neapărat un timp al liniştii şi al odihnei. Dimpotrivă, liniştea şi odihna omului nu fac o ceapă degerată. De aceea, te trezeşti dimineaţa cu ochii roşii de nesomn şi pleci, încrîncenat, la locul de muncă. Iar acolo munca deja nu se mai prea lipeşte de tine…
XS
SM
MD
LG