Comisarul european pentru afaceri interne Cecilia Malmström le-a spus activistelor moldovene la o conferință la Chișinău că sprijină introducerea unor legi care să asigure șanse egale pentru femei și bărbați în politică, afaceri, carieră și să elimine discriminarea. Malmström a fost întrebată de o participantă la conferința „Femeile pentru o Moldovă europeană” cum trebuie să procedeze în zilele noastre o femeie ca să poată face carieră în Republica Moldova. Răspunsul a fost: să-și aleagă soțul potrivit. Relatează Tamara Grejdeanu.
Cecilia Malmström a pledat chiar în debutul discursului pentru reducerea decalajului dintre bărbaţi şi femei, pentru că această reducere echivalează cu o creştere economică a ţării. Ea face referire la datele forumului mondial economic care indică o legătură directă între competitivitate, dezvoltarea socială şi egalitatea de gen. În opinia ei, femeia rămâne a fi în spatele bărbatului şi pentru că îşi asumă prioritar grijile casnice şi mai apoi cariera. Din acest motiv, o sugestie pentru femeile din Moldova ar fi şi găsirea unui bărbat potrivit.
Originară din Suedia, unde femeile se simt cu adevărat împuternicite, Cecilia Malmstrom pledează pentru politici care să favorizeze deopotrivă viaţa de familie şi creşterea profesională a femeii:
„Noi trebuie să avem mai multe știri despre egalitatea de gen, astfel încât nu doar mamele, dar şi taţii să-și poată lua concediu de maternitate, ceea ce este normal şi acceptabil. Noi trebuie să schimbăm atitudini, să colaborăm cu societatea civila, cu femei care împărtășesc aceste idei, noi trebuie să schimbăm legi, să combatem discriminarea şi să avem programe care ar consolida capacităţile femeilor.”
Deşi în ultimii ani ideea de avansare a femeii în funcţii de răspundere este intens promovată în mediul neguvernamental dar şi la nivelul autorităţilor, prin angajamentele strategice, se pare că efectele vizibile întârzie încă, susţine Eugenia Ciumac, care activează în cadrul primăriei Municipiului Chişinău:
„Nu văd mari schimbări sau dacă sunt unele schimbări, promovarea femeii uneori se face pentru a bifa. Poate la nivel de localităţi, de localităţi mai mici, acolo femeile mai au şanse pentru a se afirma, pentru a se manifesta, la nivel central, politic, este mult mai greu.”
Majoritatea femeilor prezente la forum au apreciat cererea mai multor ONG-uri ce vizează aprobarea de legislativ a unei cote de reprezentare a femeilor în viaţa publică. Cu toate că proiectul de lege îşi aşteaptă încă votul legiuitorilor, femeile se arată convinse că această normă va stimula afirmarea femeii cu paşi mult mai siguri, în politică şi domeniul economic. Aliona Goţa este primăriţa satului Cucoara. Ea consideră că femeile din societatea moldovenească trebuie să lupte cu obişnuinţa de a-şi subaprecia competenţele:
„Singure am permis bărbaţilor să ni-o ia pe dinainte, chiar dacă am fost bune la şcoală, chiar dacă am fost bune la universitate. Cedăm întâietatea pentru că am impresia că noi, femeile suntem mai perfecţioniste. Exact în perioada aceasta când terminăm universitatea ne creăm o familie şi ne concentrăm doar pe familie şi atunci când vrem să ne facem o carieră, deja timpul trece.”
O altă interlocutore, Nina Horţescu, medic de profesie, cu care reuşesc să stau de vorbă, îmi spune că afirmarea egalităţii de gen în societate nu va întârzia, întrucât, cu anii se rup din barierele şi stereotipurile sovietice, legate de rolul femeii în societate:
„Mentalitatea sovietică cred că ne-a reţinut foarte mult. Acum cred că suntem mai liberi, mai multă informaţie este, pe care o primim nu de la est, dar de la vest.”
Comisarul european a ţinut să menţioneze că problema egalităţii de gen în structurile de luare a deciziilor este o preocupare chiar şi pentru societăţile democratice. Ea face referire la datele care arată că doar o treime din comisarii europeni sunt femei şi că 63 la sută din parlamentul european sunt bărbaţi.
