„Ucraina refuză să ne returneze reţelele electrice”, titrează „Adevărul”. Ion Preaşca scrie că Guvernul de la Kiev nu a anulat decizia ex-premierului Mikola Azarov, prin care peste 110 kilometri de linii electrice ale Moldovei au fost transmise în gestiunea Ministerului ucrainean al Energeticii, deşi premierul Iurie Leancă i-a solicitat acest lucru omologului său ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Tudor Copaci, viceministrul Economiei, a confirmat pentru „Adevărul” că partea ucraineană refuză să anuleze decizia. „Avem toate actele care demonstrează că liniile sunt ale noastre, dar Kievul refuză să le recunoască şi face trimitere la un caz asemănător în relaţia cu Belarus. Vom continua să facem demersuri pentru a ne recupera proprietăţile”, a declarat oficialul.
Ion Macovei publică în „Timpul” opiniile mai multor deputaţi referitoare la neutralitatea Republicii Moldova şi o posibilă aderare la NATO. „Federația Rusă nu ține neapărat ca R. Moldova să nu intre în Uniunea Europeană, pentru că UE reprezintă bunăstare, în schimb, rușii se tem ca naiba de tămâie de NATO și toate scuturile de securitate. Or, dacă R. Moldova ar renunța la neutralitate, cu siguranță ar adera la NATO. Alt vector nu poate fi”, este de părere liberalul Valeriu Munteanu. Iată ce crede democratul Sergiu Sârbu: „Părerea mea este că pentru Republica Moldova, la această etapă de dezvoltare, în aceste timpuri, cu această conjunctură regională și cu scindarea societății pe care o avem astăzi, e bine să rămână stat neutru. În caz contrar, am putea suporta consecințe mult mai grave”.
Editorialistul Nicolae Negru scrie în „Ziarul Naţional” că „este simbolic și deloc întâmplător faptul că alegerile în Parlamentul European și alegerile prezidențiale din Ucraina se desfășoară în aceeași zi, la 25 mai”. Nicolae Negru constată că din cauza evenimentelor Ucraina, campania pentru europarlamentare a avut mai puțin spațiu mediatic decât s-ar fi cuvenit. „Fiindcă tot spunem că ne integrăm în Europa, era o ocazie ca și cetățeanul din Republica Moldova să afle mai multe lucruri despre Uniunea Europeană și modul în care funcționează instituțiile sale, despre rolul Parlamentului European în particular, și, firește, despre lupta ce se dă acum între partidele proeuropene, care se pronunță pentru dezvoltarea UE și cele eurosceptice, care urmăresc involuția sau, în cel mai bun caz, stoparea extinderii UE”, scrie editorialistul.
Mariana Raţă scrie în „Ziarul Naţional” că, în calitate de preşedinte al ţării, Vladimir Voronin şi-a permis să dea indicaţii directe premierului, miniştrilor, judecătorilor, procurorului general, acţiuni care nu au fost investigate de procuratură. Autoarea aminteşte că o parte din documente care demonstrează acest fapt au fost desecretizate încă în anul 2010. Experţii citaţi de ziar afirmă că indicaţiile lui Vladimir Voronin trădează abateri grave de la prevederile constituţionale. Totuşi, Procuratura Generală nu a iniţiat nicio cauză penală pe acest fapt. Astăzi, potrivit publicaţiei, acest lucru ar fi imposibil, din cauza depăşirii termenului de prescripţie. Mariana Raţă mai scrie că, potrivit unor date neoficiale, la Guvern ar exista peste 5500 de indicaţii de acest fel, date de Vladimir Voronin.
