Linkuri accesibilitate

Iulian Chifu: „Reformele trebuie făcute, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, statul de drept trebuie instituite şi în R. Moldova”


Președinții Nicolae Timofti și Traian Băsescu, 19 martie 2014.

Președinții Nicolae Timofti și Traian Băsescu, 19 martie 2014.

Interviu cu consilierul pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă al preşedintelui României.



Mesaje mai mult decât explicite şi relevante la Bucureşti în ultimele zile, mesaje formulate de vicepreşedintele american Joe Biden şi, ceva mai înainte, de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care au vizitat România. Ce se înţelege mai bine, de fapt, datorită acestor vizite, într-o lume care a devenit subit alta odată cu criza ucraineană? Răspunsuri - în convorbirea cu Iulian Chifu, consilier al Preşedintelui României pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă.


Europa Liberă: „Să nu vă îndoiţi, onorăm şi vom onora articolul 5 din Acordul NATO!”, a spus la Bucureşti dl Biden în unison cu dl Rasmussen, referindu-se la faptul că NATO a luat şi îşi va consolida măsurile de precauţie pentru membrii săi, pentru România inclusiv, în faţa comportamentului primejdios manifestat de Rusia în contextul ucrainean. Sosirea înalţilor oaspeţi în capitala României a avut şi menirea să spulbere impresia vreunei ezitări, dileme pe care le-ar fi avut-o la un moment dat componentele NATO în noile condiţii?


Iulian Chifu: „Nu ştiu dacă există o dilemă. Nu ştiu cât de primejdios este spaţiul. E clar însă că sunt schimbări fundamentale în regulile jocului, în comportamentul la nivel european. Şi din punctul acesta de vedere NATO, Statele Unite, în calitate de lider al acestei alianţe, şi-au luat măsuri de precauţie în aşa fel încât să-şi asigure toţi aliaţii, în special pe cei din flancul estic, asupra angajamentelor privind articolul 5, respectiv asupra angajamentelor în ceea ce priveşte asigurarea apărării tuturor statelor aliate, inclusiv a celor care sunt la frontiera estică, atât în zona de nord – Ţările Baltice, Polonia – cât şi iată de data aceasta în cazul României, Bulgariei, deci în flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice. E un demers natural. Salutăm aici solidaritatea statelor membre ale NATO care au trimis categorii distincte de trupe pentru a întări şi asigura Alianţa – că e vorba de SUA sau Canada cu avioane, că e vorba de SUA şi Franţa cu nave… Din acest punct de vedere este un comportament natural, normal al Alianţei în faţa unei ameninţări externe.”


Europa Liberă: Dar România, dacă înţeleg exact, nu a cerut la fel ca Ţările Baltice, nişte asigurări suplimentare de securitate din partea NATO, nu-i aşa?

Iulian Chifu: „NATO în sine este o garanţie de securitate. Este o garanţie de securitate prin două elemente importante. Unul este articolul 5. Articolul 5 garantează tuturor statelor membre NATO că orice stat împotriva unui stat membru NATO este un atac împotriva tuturor statelor NATO, deci toate vor sări să apere, să sprijine apărarea fiecăruia dintre aliaţi.

Cea de-a doua garanţie care are o forţă deosebită, pentru că are o forţa de descurajare a unui atac ţine de faptul că un număr de state din Alianţa Nord-Atlantică posedă armă nucleară, armă atomică şi prin acest efect prezintă o forţă de descurajare. Sunt cele două garanţii pe care le au toate statele membre ale NATO, indiferent despre care dintre aliaţi vorbim. E adevărat că Polonia a resimţit o anumită ameninţare la adresa securităţii, motiv pentru care a solicitat în cadrul NATO aplicarea articolului 4, respectiv consultări pe aceste preocupări.

E adevărat, pe de altă parte, că Statele Baltice au resimţit în anumite momente o anumită presiune la adresa lor şi ele au fost reasigurate de către NATO, de către SUA în mod special, prin prezenţe suplimentare de categorii de trupe, în special pentru poliţia aeriană. Ei percep ceea ce s-a întâmplat în Ucraina ca o posibilitate ca asemenea fenomene să se repet şi în ceea ce priveşte statele lor, care sunt mai mici, care au alături un vecin foarte mare care, iată, s-a manifestat şi a făcut nişte susţineri extrem de preocupante. Nu au cum statele serioase, conducătorii unor asemenea state să nu fie preocupate de asemenea declaraţii, de schimbări de reguli, de punere sub semnul întrebării a frontierelor în Europa. În cazul României, noi nu am resimţit ameninţarea Rusiei la adresa teritoriului nostru.

Fireşte că suntem preocupaţi de anexarea Crimeii, care este un gest ce pune sub semnul întrebării regulile jocului şi frontierele în Europa, dar acest lucru nu s-a transformat, din punctul de vedere al României, într-o ameninţare. Însă am salutat reacţia promptă, rapidă a aliaţilor noştri din NATO şi în primul rând a Statelor Unite de a ne acorda garanţii suplimentare, deasupra celor pe care NATO deja le oferă prin accesul la alianţă.”



Europa Liberă: Rolul României în asigurarea securităţii la hotarul estic al NATO cât de mult creşte în acest context, dacă credeţi că creşte?


Iulian Chifu: „Rolul României creşte, şi ca poziţie strategică, şi ca rol în perspectivă. Am fost întotdeauna, din momentul intrării în NATO, un stat la frontiera Alianţei, la frontiera UE. Am asigurat din punctul acesta de vedere securitatea acestei frontiere. Astăzi, când există la 250 de mile marine de Constanţa o zonă ocupată, când avem un conflict mocnit, dacă nu manifest în anumite faze ale sale în estul Ucrainei, fireşte că şi importanţa pe care Alianţa o acordă României, şi România însăşi îşi asumă o parte din aceste responsabilităţi, pentru că e vorba despre o apărare şi securitate comună. ”


Europa Liberă: Când analişti ca George Friedman de la STRATFOR, care a rostit un discurs la conferinţa anuală dedicată securităţii săptămâna trecută, spun că România şi Polonia devin principalii actori acum, doar că ar trebui să vrea, ce credeţi că se are în vedere?


Iulian Chifu: „Asta ar trebui să-l întrebaţi pe Friedman cum priveşte lucrurile. E adevărat că din punctul acesta de vedere, greutatea revine României şi Poloniei, care au şi populaţiile, teritoriile şi capacitățile militare cele mai relevante din această regiune, şi pot asigura evident bazele de pre-plasament, interoperabilitate şi capacitate de dislocare ulterioare, dacă e cazul ca la această frontieră trupele alianţei să intervină sau să echilibreze anumite balanţe care au fost stricate în urma intervenţiei din Crimeea şi estul Ucrainei. Îmi imaginez că este vorba despre aceasta greutate strategică a celor două state, între statele din regiune, din Europa Centrală şi de Est, care toate celelalte sunt mai reduse ca dimensiuni şi ca şi capabilităţi militare şi bănuiesc că la acest lucru se referea analistul de la STRATFOR.”


Europa Liberă: Şi vicepreşedintele american, Joe Biden, atunci când spunea că România este foarte importantă, aflându-se la câteva sute de kilometri de un conflict fierbinte, ce avea în vedere?


Iulian Chifu: „Este vorba despre statutul de alianţă. Dar este vorba, deasupra acestui statut de alianţă, de parteneriatul strategic între România şi SUA, de capabilităţi, facilităţi militare comune existente româno-americane în România, de amplasarea scutului anti-rachetă, a acelor componente la Deveselu, de rolul bazei de la Kogălniceanu în retragerea trupelor americane din Afganistan. Deci, este o sumă de elemente şi proiecte comune care ţin de parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv în domeniul energetic, în domeniul economic, care fac ca acest interes să fie predominant al SUA faţă de Bucureşti şi România.

Cel mai important mesaj pe care preşedintele Biden l-a subliniat este relevanţa construcţiei statului de drept, a luptei împotriva corupţiei, a independenţei justiţiei, a democraţiei în sensul larg, pentru capacitatea statelor de a-şi asigura securitatea cetăţenilor. Şi referinţa a fost făcută direct la Ucraina şi la capacitatea altor tipuri de interferenţă internă, odată ce există capacitatea de a cumpăra un politician, de a altera o decizie a unei curţi, de a infiltra anumite interese externe în funcţionalitatea unui stat.

Cred că acest mesaj rostit şi la Bucureşti a fost îndreptat în general şi cred că are gradul de generalitate necesar, pentru că el asigură şi capacitatea investitorilor de a veni şi investi, este garanţia lor că ceea ce investesc este protejat de către lege, că nu riscă, dincolo de riscul pe care o investiţie îl aduce,. Şi că au capacitatea de a face profit, de a-şi repatria profitul în condiţiile legii, de a-şi dezvolta afaceri într-un spaţiu cum e România, sau cum sunt alte state. Cred că această afirmaţie are grad de generalitate. Corupţia, lipsa independenţei justiţiei, lipsa statului de drept pot afecta securitatea naţională a oricărui stat în care asemenea fenomene s-ar produce.”


Europa Liberă: Se poate înţelege asta şi că Ucraina nu ar fi ajuns o belea atât de mare pe capul tuturor dacă nu era atâta corupţie în acea ţară?


Iulian Chifu: „Unul dintre sloganurile din piaţa din Maidan a fost lupta împotriva corupţiei. Democraţia oligarhilor a avut drept efect secundar şi faptul că, iată, instituţii serioase ale statului ucrainean, că e vorba de armată, de structuri de poliţie, de structuri de securitate‚ îşi dovedesc fragilitatea în contextul în care trebuie să acţioneze, că statul ucrainean în sine are probleme în a se manifesta şi a-şi afirma rolurile de securitate, de protejare a siguranţei cetăţenilor, de protejare a integrităţii teritoriale, în contextul în care această influenţă a unei democraţii a oligarhilor sau a corupţiei se manifestă în societate.”


Europa Liberă: Moldova, din punctul dvs. de vedre, ce are de făcut la auzul acestor perspective sumbre că NATO, de exemplu, are suficiente argumente să fie îngrijorată de ceea ce s-ar putea întâmpla în Moldova sub aspectul securităţii?


Iulian Chifu: „Nu ştiu dacă există în mod direct, dar evident că există interes pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Cred că mesajul cel mai corect este că integrarea europeană trebuie făcută, că reformele trebuie făcute, că independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, statul de drept trebuie instituite şi în Republica Moldova, iar acest lucru acesta nu se poate face decât prin continuarea unei opţiuni europene, susţinerea unei majorităţi proeuropene, pentru că alternativa este un spaţiu fără reguli în care unii sunt mai egali decât alţii şi unde nu există posibilitatea de a impune reguli.

Iar acest context al unei variante proeuropene se face chiar dacă şi astăzi există semne de întrebare asupra unora sau altora dintre politicieni, pentru că de fapt scopul este de a înfiinţa aceste reguli, de a constitui aceste instituţii şi a le lăsa să funcţioneze şi abia în momentul respectiv va exista garanţia că, în timp, lucrurile ar putea fi rezolvate. Iată în cazul României din 2004, chiar în perioada în care accedam în UE, am avut un număr de puncte şi am declanşat procedee, şi am construit instituţii pentru a combate corupţia şi rezultatul real îl puteţi vedea astăzi, când nu există politician, om de afaceri, personalitate locală care să fie mai presus de lege.

Cred că acest lucru este important şi el garantează cetăţenilor faptul că ei au o perspectivă şi o egalitate a accesului la şanse în contextul dat. Cred că acest lucru trebuie făcut în Republica Moldova în primul rând şi construcţia instituţiilor serioase, puternice se face şi cu sprijin românesc. Ştiu că recent a fost prezent în Republica Moldova procurorul general al DNA, doamna Kovesi. Sprijinul este acordat de toate instituţiile europene, pentru ca acest mecanism să fie pus pe roate şi să funcţioneze şi în Republica Moldova. ”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG