Linkuri accesibilitate

Alegerile UE pe fond de demobilizare populară


"Epidemia fascistă" - protest al activistelor FEMEN la Paris, 22 aprilie 2014
"Epidemia fascistă" - protest al activistelor FEMEN la Paris, 22 aprilie 2014

Abstenționismul ar putea atinge un nivel record până și in țările care votul e obligatoriu, care sunt Belgia, Luxembourg, Grecia și Cipru.



Mult anunțatul val al euroscepticismului, anti-europenismului si extremei drepte în aceste alegeri care încep mâine și țin până duminică nu se va întâmpla.

Principalul motiv este că acele grupuri extremiste și anti-europene, chiar dacă vor fi puternice la scară națională, nu se vor putea coaliza în interiorul Parlamentului European pentru a forma un autentic grup transnațional.

Condiția pentru ca un grup politic să se formeze și să poată beneficia de influență și de fonduri parlamentare este ca el să reunească un minimum de 25 de deputați din cel puțin 7 țări.

Este de pildă absolut exclus ca anti-europenii britanici din UKIP al lui Nigel Farage să poată forma o alianță cu Frontul Național din Franța al lui Marine Le Pen. Nu doar că cei doi lideri se detestă personal, dar Nigel Farage nu încetează să sublinieze fondul xenofob și anti-semit al Frontului Național… ceea ce e paradoxal, date fiind scandaloasele sale remarci recente despre români.

În mod doar aparent paradoxal, grupurile de extrema dreaptă ar putea forma o platformă pro-rusă în Parlament. Se vorbește de mai multă vreme despre posibilitatea ca unele din aceste formațiuni anti-europene să fie finanțate, cel puțin parțial, de către Moscova, iar recent procuratura din Ungaria a deschis o anchetă împotriva unui eurodeputat din Jobbik, partidul extremist, acuzat că ar fi întreținut ani de zile relații strânse cu serviciile secrete ruse.

Peste tot însă se întâlnește o serioasă demobilizare a alegătorilor, iar abstenționismul ar putea atinge un nivel record până și in țările care votul e obligatoriu, care sunt Belgia, Luxembourg, Grecia și Cipru.

Principalele grupuri politice și-au ales și anunțat de multă vreme candidații pentru principala funcție din instituțiile UE, cea de președinte al Comisiei Europene, însă nici unul din aceștia nu stârnește mare entuziasm printre alegători, mai toți candidații fiind de fapt necunoscuți marelui public. Dezbaterea recentă, în Parlamentul European, dintre cei cinci candidați, a părut ternă și nici unul dintre cei cinci nu pare a promite întruparea visului european de care ar fi mare nevoie acum, pentru a însoți lenta ieșire din criză.
  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG