Linkuri accesibilitate

În sudul și estul Ucrainei polițiștii au tendința să dispară


În faţa administraţiei regionale de la Odesa, după violenţele din 2 martie 2014

În faţa administraţiei regionale de la Odesa, după violenţele din 2 martie 2014

Odesa - cel mai tragic exemplu de „dispariție” a structurilor de aplicare a legii în timpul conflictului ucrainean.



Protestatarii pro-Kiev și separatiștii din Odesa au puține opinii comune. Una dintre ele este că poliția nu apără populația civilă. Odesa este cel mai tragic exemplu de „dispariție” a structurilor de aplicare a legii în timpul conflictului ucrainean. Mircea Ţicudean rezumă o relatare semnată de corespondentul Europei Libere Glenn Kates.

Lângă clădirea arsă a sindicatelor din Odesa, Angela Sedova așază un buchet de flori lângă memorialul improvizat celor peste 40 de protestatari, marea majoritate pro-ruși, care au murit în flăcări în timpul ciocnirilor cu protestatarii pro-Kiev la începutul lunii mai.

Printre suspine lucrătoarea socială de 47 de ani aflată de partea separatiștilor pro-ruși povestește cum clădirea cu cinci etaje a ars vreme de aproape o oră înainte ca vreun polițist să-și facă apariția. Angela spune că autoritățile locale i-au abandonat pe civili.

„Pe drum spre casă am mers la secția de poliție să dau o declarație despre ce am văzut și le-am spus: oameni buni, nu vă e rușine?” – spune Angela.

Între timp în centrul Odesei, pe strada Deribasivska, Ihor și Viktoria, un cuplu tânăr pro-Kiev, spun Europei Libere că în acele locuri poliția i-ar fi „acoperit” pe protestatarii pro-ruși, încurajându-i să deschidă focul asupra pro-ucrainenilor.

„M-am apropiat de un polițist aflat acolo cu mai mulți colegi și l-am întrebat de ce nu ne-au apărat”, spune Ihor, de 24 de ani. „Polițistul mi-a răspuns: ce putem face noi? În opinia mea – continuă tânărul – cuvintele poliție și neputință nu au ce să caute împreună”.

S-a relatat că indivizi înarmați ar fi uciși șase protestatari, dintre care cel puțin patru pro-Kiev, înainte ca sute de civili să ia cu asalt tabăra de corturi a pro-rușilor. Pro-rușii au fugit din corturi, intrând în clădirea sindicatelor, aflată la distanță de câțiva metri.

​Printre zvonuri și mulțimea de teorii ale conspirației cele două tabere din Ucraina nu au multe în comun, cu excepția opiniei că poliția nu și-a făcut datoria de a apăra oamenii.

Eșecul s-a soldat la Odesa cu cele mai multe pierderi de vieți omenești într-un singur incident de la fuga fostului președinte Viktor Ianukovici în februarie și schimbarea de guvern de la Kiev. Dar există mai multe relatări despre forțele Ministerului de Interne ucrainean care ar fi „dispărut” sau chiar trădat în timpul evenimentelor din estul și sudul țării.

De când protestatarii pro-ruși înarmați au început să ocupe clădiri la începutul lunii aprilie, forțele de poliție au dispărut cu totul în unele orașe din est.

Președintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a spus că practic nu mai există poliție în regiunile Donețk și Luhansk, unde separatiștii înarmați au proclamat republici independente, sperând că vor fi absorbite de Rusia. Au apărut de asemenea înregistrări video în care polițiștii par să treacă de partea separatiştilor.

Din punct de vedere legal, forțele ucrainene de poliție sunt comandate de la Kiev. Dar în practică șefii regionali ai poliției au lucrat întotdeauna în alianță cu potentații locali.

„Mulți șefi de poliție au fost paralizați efectiv de ordinele uneori incoerente venite de la Kiev”, a spus Mark Galeotti, profesor la Universitatea New York, specialist în serviciile de securitate post-sovietice.

La Harkov, oraș cu 1,4 milioane de locuitori la 40 km granița cu Rusia, unde protestatarii pro-ruși au avut temporar controlul asupra clădirii administrației regionale în aprilie, un detectiv de poliție a declarat serviciului ucrainean al Europei Libere că el și colegii lui sunt forțați să se „prostitueze” lucrând de fapt pentru potentații locali.

Referindu-se cu cuvântul „tătuca” atât la fostul guvernator Mihailo Dobkin, cât și la primarul Henadi Kernes, care își revine dintr-o tentativă de asasinat în Israel, detectivul care a refuzat să-și dea numele a spus că lipsa de reacție a poliției s-a bazat întotdeauna pe ordine venite de sus.

Relația noilor guvernanți de la Kiev cu poliția este complicată oricum. Una din primele măsuri pe care le-au luat după ce au venit la putere a fost să desființeze forța de poliție specială Berkut, despre care mulți au spus că ar fi fost de vină pentru uciderea a 100 de protestatari anti-Ianukovici la Kiev.

Iar Arsen Avakov, ministrul interimar de interne, se răstește foarte des la șefii poliției locale când lucrurile nu merg bine, publicându-și adesea criticile pe Facebook.

La două zile după violențele de la Odessa, Avakov a numit comportamentul poliției ”dezonorant și poate criminal”.

În zonele dominate de separatiști unii polițiști par pur și simplu deciși să nu îndeplinească ordinele de la Kiev atâta vreme cât există pericolul să se găsească curând sub noi autorități.

Pe măsură ce crește suspiciunea reciprocă, Kievul se bazează tot mai mult pe miliții pro-guvernamentale care sunt numai tangențial sub controlul său. Așa-numite „forțe de autoapărare” pro-guvernamentale au ridicat puncte de control pe drumurile de acces spre Odesa, dar autoritățile locale au făcut eforturi să restabilească măcar o impresie de ordine.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk l-a înlocuit pe fostul șef al poliției din Odesa cu Ivan Katerinciuk, un oficial din regiunea nordică Cerenihiv care a sprijinit deschis noul guvern. El a anunțat o anchetă asupra unor polițiști bănuiți că i-a fi ajutat pe separatiști să se înarmeze și a amenințat să instituie reguli de scoatere în afara legii a separatiștilor.

Iar portul de la Marea Neagră – cunoscut mai mult pentru caracterul lui multicultural decât pentru activismul politic – a fost tăcut. Mulți localnici au declarat Europei Libere, sub teii înfloriți din preajma scărilor legendare din filmul Potemkin, că vor să treacă de cel mai violent episod din istoria post-belică a Odessei.

Dar unii se tem că violențele vor reveni. Iar Maksim Miklin, un activist pro-ucrainean de 25 de ani, se teme că cetățenii nu se vor putea baza atunci pe forțele guvernamentale. „Sigur că se pot schimba după voie șefii poliției, dar sub ei se vor afla aceiași oameni ca și ieri”, a spus Maksim.
XS
SM
MD
LG