Linkuri accesibilitate

Îşi poate permite Rusia să se „debranșeze” de restul lumii?


Într-o staţie de transport public la Moscova

Într-o staţie de transport public la Moscova

Dilema strategilor de la Kremlin: cum să-și convingă concetățenii în secolul 21 să dea ceasul înapoi la era Cortinei de Fier și să renunțe la bunătățile occidentale.



După un sfert de secol de trai în „satul global”, Kremlinul spune că este sătul. Supărat pe Statele Unite și Uniunea Europeană din cauza sancțiunilor, amenință să deconecteze Rusia de la Occident și să creeze un univers autonom cu Internet rusesc, carduri bancare rusești, chiar și concursuri internaționale de cântece după reguli rusești. Dar solo-ul se poate dovedi mai complicat decât pare. Un rezumat al relatării corespondentei Europei Libere, Daisy Sindelar.

„Occidentul este o cutie de gunoi catastrofală, chiar dacă din ea miroase a diferite bunătăți”. Declarația aparține avocatei copilului din Federația Rusă, Irina Medvedeva, și pare foarte nimerită pentru a descrie o dilemă a strategilor de la Kremlin: cum să-și convingă concetățenii în secolul 21 să dea ceasul înapoi la era Cortinei de Fier și să renunțe la bunătățile occidentale.

În săptămânile scurse de la introducerea sancțiunilor occidentale din cauza crizei ucrainene, Moscova a spus despre felurite bunuri și servicii occidentale că nu mai sunt bune și că se va debarasa de Internet, de sistemul de navigație GPS, de Visa și MasterCard, de agențiile de rating, de cooperarea spațială cu Statele Unite și chiar de concursul de cântece Eurovision.

Rusia ar vrea să le înlocuiască cu alternative de producție locale aflate încă la un stadiu teoretic. Nu toată lumea este însă convinsă că Rusia poate produce alternative la toate celea când are sistemul oligarhic pe care îl are, investiții proprii atâtea câte are, se confruntă cu fuga capitalului și, colac peste pupăză, mai trebuie să cheltuiască 7 miliarde de dolari din bugetul federal cu Crimeea anexată.

Cu o creștere economică de 0,5 la sută așteptată anul acesta, experții cred că Rusia nu-și poate permite luxul deconectării.

„Răspunsul Rusiei la conflictul din Ucraina se bazează pe ideea țicnită că o țară ar putea decide autonom cum să interacționeze cu restul lumii. Numai că nu există vreo realitate paralelă în care Rusia ar fi o mare putere autosuficientă”, crede avocatul american Jesse Heath, care ține un blog despre politica și afacerile din Rusia.

Consultantul economic de la Moscova, Chris Weafer, crede că amenințările Rusiei de a se deconecta sunt un reflex, ca cel al genunchiului lovit cu ciocanul de reflexe la examenul neurologic.

„La această etapă, nu cred că există vreo intenție serioasă din partea Kremlinului să debranșeze Rusia de restul lumii sau să meargă pe calea izolării”, spune Weafer.

Mai curând, Rusia poate încerca să-și scoată firele dintr-o priză și se le bage în alta.

Deconectată, reconectată

Din această perspectivă, vizita de două zile a președintelui rus Vladimir Putin în China sugerează că Rusia nu doar că renunță la o relație otrăvită la vest, ci începe una mai fructuoasă la est. Între altele, președintele rus dorește să încheie un acord de miliarde de dolari de livrare a gazelor în China, prin care Gazpromul poate ajunge să furnizeze aproape o pătrime din consumul Chinei până la sfârșitul acestui deceniu.
Citiţi şi pe pagina de limbă rusă a Europei Libere

Acordul, după aproape un deceniu de negocieri, reprezintă doar o frântură în comparație cu volumul livrărilor actuale ale Gazpromului către Europa.

Dar Vladimir Putin, care călătorește luna viitoare în Franța ca să sărbătorească 70 de ani de la debarcarea aliaților în Normandia, se poate folosi de ocazie pentru a arăta Europei că Rusia nu mai depinde exclusiv de consumatorii europeni.

Pentru Putin, aceste vizite încununează un sezon de confruntări cu Occidentul. După luni de încercări nereușite să aplaneze tensiunile din Ucraina pe cale diplomatică, Statele Unite și Uniunea Europeană au aplicat câteva runde de sancțiuni vizând înalți oficiali ruși, separatiști pro-ruși și, într-o măsură mai mică, companii rusești.

Sancțiunile care au început lejer s-au înăsprit și extins treptat, ajungând să țintească și persoane din anturajul președintelui Vladimir Putin, inclusiv Gennadi Timcenko, Igor Secin, Arkadi și Boris Rotenberg.

De asemenea, au fost restricționate transferurile americane de înaltă tehnologie către Rusia, care afectează industria sateliților și alte domenii care depind de componente externe.

Rusia a răspuns, recurgând între altele la avertismentul că nu va mai oferi Statelor Unite servicii de transport pe Stația Spațială Internațională după 2020. Cu toate acestea, Rusia pierde mai mult, iar restricțiile din domeniul tehnologiilor înalte subliniază cât de depășită este Rusia în acest domeniu. Mai multe companii occidentale ca Siemens, E.ON, Morgan Stanley și PepsiCo s-au retras de la un forum economic de la St. Petersburg de pe 22-24 mai, unde Rusia spera să atragă investiții de 4 miliarde de dolari.

Unii observatori cred totuși că aceste mustrări excită Rusia și-i dau curaj să-și dezvolte domeniile rămase în urmă. „Cred că Rusia poate reacționa în zona tranzacțiilor financiare, a tehnologiilor sau industriei alimentare și agriculturii, care demult au nevoie de modernizare”, spune consultantul economic de la Moscova Chris Weafer.

„De-dolarizarea”

Premierul rus Dmitri Medvedev, care lansează de ani de zile apeluri la diversificarea economiei ruse și dezvoltarea industriei, le-a cerut parlamentarilor luna trecută să privească sancțiunile occidentale ca pe o șansă să îmbunătățească eficiența guvernării și să pună „o fundație nouă pentru economia națională bazată pe producția autohtonă”.

Aliați apropriați ai lui Putin au ridicat miza și mai mult. Vladimir Iakunin, președintele Căii Ferate Ruse, a propus un proiect gigant de dezvoltare a infrastructurii feroviare în Siberia. Serghei Glaziev, consilier prezidențiale responsabil cu dezvoltarea Uniunii Economice Eurasiatice, a propus elaborarea unei scheme a „de-dolarizării” economiei. Planul său prevede între altele convertirea rezervelor statului într-o monedă „neutră” nenumită, suspendarea exporturilor de aur și metale prețioase, crearea unui sistem autonom de transferuri interbancare și de carduri în cadrul Uniunii Vamale actuale și CSI-ului, incluzând și „alte țări partenere”.

Unele propuneri făcute de Glaziev au fost ridiculizate până și de presa rusă. Dar în privința cardurilor, Rusia pare pregătită să acționeze rapid. Kremlinul a fost înfuriat când companiile de carduri din Statele Unite Visa și MasterCard au blocat serviciile unor bănci rusești care au legături cu oficialii sancționați. Ca urmare, Rusia a grăbit adoptarea unei legi care obligă cele două companii să achite noi taxe sute de milioane de dolari și dă undă verde unui sistem de carduri rusesc.

Pavel Medvedev, fostul șef al subcomitetului bancar al Dumei de Stat, care este astăzi ombudsmanul financiar al Rusiei, spune că un asemenea sistem va fi un lucru binevenit pe o piață unde Visa și MasterCard dețin actualmente o cotă aproape 90 la sută.

Dar chiar și așa, Rusia va avea nevoie de multă consultanță din străinătate. „Vom lua computere străine, softuri străine, vom primi consultanță din partea experților străini, cum facem deseori. Dar după asta, va fi businessul nostru și este un lucru minunat. Va concura cu Visa și o va face să-și ieftinească serviciile”, spune Medvedev. „Dacă despre asta e vorba, atunci salut un asemenea proiect”, spune oficialul. „Dar dacă vrem numai să alungăm Visa și lumea, cred că ne vom sufoca degrabă și ne vom dezamăgi”.

Ideea de „autosuficiență” și cea de recăpătare a statutului de supraputere sunt recepționate bine printre ruși. Popularitatea lui Putin, care își urmează viziunea de refacere a URSS, este în creștere în urma anexării Crimeii.

Dar cu toate succesele de acasă, președintele rus tot trebuie să-și tempereze reacțiile impulsive în fața perspectivei mai sumbre că înrăutățirea nivelului de trai din cauza sancțiunilor occidentale poate avea urmări în rândul populației deprinse cu un anumit nivel de prosperitate. Sondajele de opinie atestă deja îngrijorări în creștere, când sancțiunile occidentale abia au început să producă efecte.

Consultantul economic Weafer spune că Moscova, în ciuda retoricii izolaționiste, ar încerca deja cu discreție să evite o nouă rundă de sancțiuni. N-a susținut deschis referendumurile separatiste din estul Ucrainei. Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a dat ordin la 20 mai trupelor ruse de la granița cu Ucraina să revină în cazărmi.

Dar nu se știe încă ce reacție va avea Moscova la alegerile prezidențiale din Ucraina de la 25 mai și ce reacție va urma din partea Occidentului la reacția Rusiei.

Dar dacă Moscova își temperează într-adevăr avântul și va renunța la ideea deconectării, Weafer crede că ar fi salutabil. După un sfert de veac de călătorii în străinătate, mărfuri de import, acces la internet, foarte puțini ruși ar mai fi interesați să se întoarcă înapoi.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG