Linkuri accesibilitate

Președintele rus Putin construiește relații cu Moldova, Kazahstan și Țările Baltice


Un articol de Michael Birnbaum publicat în „Washington Post”

Traducere de Lucian Ștefănescu

Făgăduind să-i apere pe etnicii ruși oriunde ar trăi ei, președintele Vladimir Putin s-a angajat într-o campanie agresivă de a reconstrui mândria și hotîrărea poporului rus, despre care spune că s-au pierdut odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.

Cu o săptămână înainte de votul prezidențial din Ucraina, care va ajuta la definirea relației acestei țări cu Rusia, Putin a dedicat noi eforturi pentru a repara ceea ce el a numit tragedia istorică ce a sfărîmat Uniunea Sovietică în 15 state.

De la anexarea Crimeii pînă la colectarea de petiții separatiste din Moldova și la acordarea de pașapoarte compatrioților lui din Țările Baltice, Putin a petrecut săptămânile din urmă concentrîndu-se pe țările învecinate, dintre care multe au minorități rusești.

Această strategice pune Rusia pe o traiectorie de coliziune cu NATO, pentru că două din țările membre ale Alianței - Estonia și Letonia - au minorități rusești semnificative care se plâng de mult timp că sînt discriminate. NATO și-a intensificat patrulările aeriene deasupra statelor baltice și a trimis trupe pentru exerciții militare terestre. Luna aceasta, Rusia a testat rachete și a lansat exerciții militare masive, inclusiv la granița cu Letonia și Estonia.

Noile eforturi au dus la creșterea popularității lui Putin la cote neatinse de ani buni, și i-au inspirat pe unii din etnicii ruși și vorbitori de rusă din străinătate. Separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei au cerut săptămâna trecută ca regiunea lor să se alipească la Rusia. Ceva mai devreme, o înaltă oficialitate rusă a călătorit în regiunea separatistă transnistreană din Moldova, unde a adunat, susține el, peste 30.000 de semnături pentru unirea cu Rusia.

Aceste mișcări rapide complică încercările de a stabiliza agitata Ucraină, care va vota săptămâna aceasta pentru alegerea unui nou președinte care să-l înlocuiască pe liderul pro-Kremlin Viktor Ianukovici, alungat de la putere în februarie. Deși ambițiile lui Putin nu par a merge pînă la a reconstrui Uniunea Sovietică, noul ton naționalist dă impuls coeziunii populațiilor vorbitoare de rusă din țările învecinate Rusiei și din Rusia însăși. Chiar dacă Putin se va abține de la acțiuni militare, e foarte posibil ca eforturile lui să creeze puncte de presiune care pot fi folosite împotriva țărilor ce nu sînt pe placul Rusiei, spun unii analiști și oficialități din domeniul securității.

Când Uniunea Sovietică a început să se destrame în 1991, z„milioane de oameni s-au dus la culcare într-o țară și s-au trezit în alte țări, devenind peste noapte minorități în foste republici ale uniunii, în timp ce națiunea rusă a devenit unul dintre cele mai mari, dacă nu chiar cel mai mare grup etnic din lume divizat de granițe”, a spus Putin în martie la o ceremonie solemntă la Kremlin după ce a anexat Crimeea. El a spus că Rusia nu-i va mai uita niciodată pe frații ei etnici.

Putin a deplîns pierderea influenței rusești pe scena internațională, spunînd că națiunea sa a fost umilită dîn timpul mandatului președintelui Boris Elțîn din anii '90. A spus că anexarea Crimeii va intra în istorie alături de faptele Ecaterinei cea Mare. Potrivit ultimelor sondaje, mai mult de 80 la sută din populația Rusiei aprobă felul cum Putin se achită de îndatoririle sale în funcție.

Vorbitorii de rusă se întind mult dincolo de granițele Rusiei, pe de-o parte din cauză că destrămarea Uniunii Sovietice i-a împrăștiat în teritorii care au fost în trecut înglobate în Imperiul Rus - cum e Kazahstanul - și pe de altă parte din cauza migrației economice și a programelor de relocare din timpul erei sovietice.

Oficialitățile ruse au păstrat deschisă opțiunea intervenției militare directe în estul Ucrainei, unde există o populație vorbitoare de rusă de mari dimensiuni, chiar dacă s-au abținut de la acțiuni care ar putea genera un război ruso-ucrainean. Aceleași oficialități ruse au dat de înțeles că nu vor recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale din Ucraina din cauza violențelor din est.

Politicile lui Putin au „dobîndit o nouă calitate, foarte diferită și foarte nouă, aceea a naționalismului expansionist”, spune Eugene Rumer, analist la Carnegie Endowment for International Peace, care a fost pînă în ianuarie ofițer de informații naționale pentru Rusia la Consiliul Național de Informații din Statele Unite.

Instabilitatea din estul Ucrainei creează probleme pentru NATO, a mai spus Rumer. Oficilaitățile americane au afirmat că frustările locale au fost alimentate cu sprijin rusesc acoperit. Dacă un scenariu similar ar fi aplicat în Letonia și Estonia, cu proteste violente ale populației ruse care trăiește acolo de generații, „nu mi-e deloc clar ce va face NATO”, adaugă Rumer.

„Putin crede că NATO e o alianță goală de conținut. O alianță care vorbește mult, dar care nu trece la fapte”, mai spune Rumer. „Putin e perfect mulțumit să înțepe NATO, și spune: OK - am să încep necazuri în țările baltice, și voi ce-o să faceți?”

Scuturînd cușca

După Ucraina, cea mai vulnerabilă ar putea fi Moldova, a cărei regiune transnistreană este cea mai de vest parte a teritoriul rusesc despre care Putin afirmă că a fost parte din Impeirul Rus. Odesa și părți din estul Ucrainei sînt și ele parte din acel teritoriu, pe care Putin îl numește Novorossia, Noua Rusie.

„Nu e vorba despre reînființarea Uniunii Sovietice”, afirmă Mark Galleotti, profesor la New York University, expert îm chestuiuni rusești. Dar, adaugă el, „e un sentiment sincer că el e țarul care adună laolaltă pământurile rusești”.

De Ziua Victoriei, la 9 mai, care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a luat parte la ceremoniile din Transnistria, o călătorie neobișnuită despre care anailștii spun că semnalează intențiile Kramlinului în regiune/

„Nu numai că Rusia supraveghează situația, dar vom face tot ce trebuie ca locuitorii Transnistriei să perceapă rolul nostru de pacificatori și de garanți ai securității Transnistriei”, a spus Rogozin în timpul acelei vizite, potrivit Interfax.

„E un motiv serios de îngrijorare în Moldova”, a spus o înaltă oficialitate a administrației Obama care a dorit să rămână anonim. „Chiar dacă nu e o intervenție directă”, a continuat oficialitatea respectivă, „e un mod de a slăbi guvernul, de a scutura cușca, și de a spune 'dacă relația cu Rusia e rea, putem oricând să scoate asta din pălărie și să începem să facem necazuri”.

Și Kazahstanul pare să fie nervos. Oficialitățile de acolo au propus legi care să pedepsească apelurile la separatism. În unele părți din nordul Kzahstanului, vorbitorii de rusă sînt mai mult de jumătate din populație, iar președintele Nursultan Nazarbaiev a făcut eforturi îndelungate ca să întărească influența guvernului în regiune.

Îngrijorare în rîndul letonilor

Luna aceasta Putin a anunțat noi pensii pentru veteranii din era sovietică trăitori în țările baltice, o mișcare care afectează Letonia și Estonia, unde vorbitorii de rusă sînt cam o treime, respectiv un sfert din populațiile acestor țări. Diplomații ruși de acolo au început să distribuie pașapoarte rusești etnicilor rulși, iar oficialitățile letone au spus că au observat o activitate neobișnuită în ultimile săptămâni în rîndul protestatarilor anti-guvernamentali și pro-ruși.

Noua retorică expnasionistă venind de la Kremlin a deranjat multe oficialități.

„O asemenea doctrină nu aparține deloc secoului 21”, a afirmat ministrul leton de externe Edgars Rinkevics.

Rușii din Letonia se plâng de multă vreme de legile care prevăd obligativitatea predării limbii letone în școli și a cunoașterii aceleiași limbi pentru a obține naturalizarea. Rinkevics și rușii locali spun însă că nu e deloc probabil ca tulburările din estul Ucrainei să se repete în Letonia, o țară conectată foarte bine la structurile economice și de securitate.

„Acest tip de protecție ar fi trebuit să înceapă acum 20 de ani. Din păcate, conducerea Rusiei nua făcut nimic atunci. Nu le-a păsat”, spune Serghei Malahovski, redactor la un portal informațional al comunității ruse din Letonia. În opinia lui, faptul că Letonia este membră în NATO și Uniunea Europeană face puțin probabil ca țara să se reîntoarcă în sfera de influență a Rusiei.

În Rusia, sprijinul promis de Putin rușilor de peste hotare a fost aprobat călduros.

„Greșim atunci când nu răspundem la discriminare”, spune Robert Șlegel, membru în comisia de relații cu vecinii Rusiei din Duma de Stat. „Cred că ar trebui să fim mai puternici”.

XS
SM
MD
LG