Linkuri accesibilitate

Gheorghe Bălan: ajutorul financiar rus pentru regiunea transnistreană este o demonstrație politică a susținerii din partea Moscovei


La Tiraspol de 9 mai

La Tiraspol de 9 mai

Un interviu cu Gheorghe Bălan, șeful Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău.



Presa transnistreana a scris zilele trecute că, anual, Federatia Rusa ar acorda ajutoare de un miliard de dolari regiunii transnistrene. Ar fi inca un buget pe langa cel ce se aduna din taxe si impozite locale. „Fara acest sprijin, am trai de fapt pe jumatate”, a fost citat de aceleasi surse media presedintele Comitetului pentru probleme economice al asa-zisului legislativ de la Tiraspol, Mihail Burca, care ar fi adus cifra de la o conferinta privind relatiile intre regiune si FR. Dar de ce sprijin din partea Chisinaului se bucura regiunea transnistreana? Sau s-ar putea bucura odata cu asocierea la UE? O discuție cu seful Biroului pentru Reintegrare de la Chisinau, Gheorghe Balan.

Europa Liberă: Aşadar, o cifră curioasă vine din partea stânga Nistrului: un miliard de dolari ar ajunge anual în regiunea transnistreană din partea Federaţiei Ruse, adică exact tot atât cât se adună din taxe şi impozite pe intern. În primul rând, cât de veridice vi se par aceste informaţii, dle Balan?
Gheorghe Balan: „În primul rând, ca informaţie generală, voi spune că regiunea transnistreană poate fi considerată o regiune care nu poate să se întreţină singură pe sine. Şi toată supravieţuirea acesteia este datorată în mare măsură suportului care vine de peste hotare.
Însă când auzim suma de un miliard de dolari, cred că e o sumă exagerată. Acest ajutor ştim că regiunea îl primeşte, dar el este mai mic. Dacă am plusa şi ajutorul direct, şi susţinerea indirectă, inclusiv neachitarea pentru gaz, da, am putea probabil să ne apropiem de această sumă de un miliard de dolari.”

Europa Liberă: De ce tocmai acum această informaţie, exagerată precum spuneţi? Ar fi vreo legătură cu contextul politic, ar fi anumite interese ca acum să se facă publică o cifră atât de mare?

Gheorghe Balan:
„Ar putea fi şi motivul acesta: ca să arate populaţiei din regiune atractivitatea modelului Uniunii Vamale, şi în acelaşi timp să demonstreze susţinerea care e venită din partea Federaţiei Ruse. Totodată, şi pentru locuitorii de pe malul drept, ca să demonstreze implicarea factorului rusesc şi a ajutorului care vine din partea Federaţiei Ruse pentru regiune, în cazul în care regiunea declară că vrea să fie în Uniunea Vamală şi, respectiv, aceste beneficii poate ar fi şi pentru locuitorii de pe malul drept al Nistrului.”

Europa Liberă: Mare sau mic, acest ajutor totuşi există. Cum îl apreciază autorităţile de la Chişinău? Cum poate fi calificată, iată, venirea unor fonduri spre regiunea transnistreană?

Gheorghe Balan:
„Autorităţile din toate statele lumii de obicei salută când vin ajutoare sub formă de investiţii, când sunt relaţii bune cu statele vecine şi, datorită acestor relaţii, vin mai multe surse financiare sub diferită formă în statul gazdă. În cazul dat, cu părere de rău, observăm că există o anumită relaţie nu chiar corectă, când aceşti bani, această susţinere vine direct în regiune, nu vine prin instrumentele existente de interacţiune dintre Chişinău şi Federaţia Rusă. Inclusiv la acest subiect au fost anterior nenumărate adresări ca aceste acţiuni să fie coordonate.

Noi nu avem nimic împotrivă când Federaţie Rusă susţine populaţia cu cetăţenie rusă, asta ţine de politică pe care o promovează Federaţia Rusă, dar acest lucru trebuie să fie făcut corect, utilizând instrumente financiare existente.”

Europa Liberă: Da prin ce instrumente vin în acest caz banii?

Gheorghe Balan:
„În majoritatea cazurilor toate aceste transferuri sunt făcute prin varii instrumente financiare ale Dumei de Stat al Federaţiei Ruse, executivul Federaţiei Ruse nefiind implicat. Sat altă metodă ar putea fi transferurile prin diferite aşa-numite organizaţii neguvernamentale, care după aceasta sunt utilizaţi în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: In aceste condiţii, de ce Tiraspolul ar risca cu aceşti bani începând sa coopereze cu Chişinăul, aşa cum îl îndeamnă de mai multă vreme Chişinăul, pe subiectul Acordului de Liber Schimb? Doar aceşti bani vin necondiţionat, fără a li se cere reforme în schimb, ca în cazul granturilor si împrumuturilor europene? Tot ce se cere este probabil doar loialitatea.

Gheorghe Balan:
„În cazul dat, reprezentanţii regiunii transnistrene nu primesc banii cash, în cantităţi mari şi necontrolat. Când spuneam că suma de un miliard nu este chiar corect expusă de transnistreni, aveam în vedere că sunt o parte din bani veniţi ca suport energetic. Mai bine zis, acest preţ al gazului intern impus în regiune, care duce la creşterea datoriei pentru gaz, Federaţia Rusă nu solicită achitarea acestei părţi de gaz de la partea transnistreană, respectiv datoria creşte a întregii Republici Moldova. Acesta este unul din argumente.

Restul banilor sunt transferuri directe care merg pentru susţinerea financiară sau creşterea pensiilor la pensionarii din regiune. Sau pentru alimentaţia copiilor din regiune. Respectiv, liderii din regiunea transnistreană nu ar avea o sumă imensă la mână. Dar în acelaşi timp ei sunt dependenţi de acest suport, pentru că dispariţia acestora i-ar pune într-o situaţie proastă şi toată problema este că ei nu ar putea să menţină tot acest sistem social care există în regiune: nu ar putea să achite pensii, nu ar putea …”

Europa Liberă: De asta vă întreb: de ce ar risca Tiraspolul cu aceşti bani?

Gheorghe Balan:
„Din simplul motiv că practic toată economia regiunii transnistrene e dependentă de UE şi cooperarea cu Chişinăul. Dacă ne uităm chiar după datele statistice transnistrene, comerţul extern al regiunii transnistrene orientat spre UE e de circa 44-45%. Pe lângă aceasta mai există 35-36% care e orientat pe malul drept al râului Nistru, în cooperare cu Chişinăul. Dacă mai adăugăm şi piaţa ucraineană, avem la circa 92-93% din comerţ care e dependent puternic de pieţele din jur care sunt legate de acest acord de comerţ liber şi de piaţa europeană.

Este greu de spus că asta nu e în interesul regiunii transnistrene, pentru că peste 90% din agenţii economic au beneficii anume datorită cooperării cu UE şi acesta este viitorul. Plus că, cât erau negocierile cu UE, reprezentantul de la Tiraspol a participat de comun cu delegaţia moldovenească la elaborarea acestor acorduri, a fost pe durata întregilor negocieri, plus a avut acces la toate documentele care se elaborau pe parcurs. Respectiv, să spunem că ei nu ar fi fost gata, sau nu au ştiut e greu. E mai mult pe motive politice. Aici e marea problemă: dependenţa care îi leagă de partea rusă privind protecţia socială a populaţiei.”

Europa Liberă: Deci, oferta Chişinăului şi, implicit, a UE pentru regiunea transnistreană ar fi ca în zicala: nu-i da copilului bani, învaţă-l să facă bani. Adică, o piaţă corectă, un comerţ corect, în schimbul acelor surse care vin fie şi necondiţionat?

Gheorghe Balan:
„Noi anume pe linia aceasta şi încercăm să lucrăm cu agenţii economici, să-i susţinem. Pentru că dependenţa este puternică şi să nu observi acest lucru ar însemna pentru liderii din regiune să ducă la apariţia unor probleme pentru agenţii economic de acolo.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu aceşti agenţi economici dacă, odată cu semnarea acordului de asociere –şi liber schimb, Tiraspolul va continua să nege acest acord şi nu se va alinia cerinţelor lui?

Gheorghe Balan:
„În momentul de faţă sunt circa o mie de agenţi economic care activează şi beneficiază de toate aceste preferinţe fiind înregistrat la Chişinău. Ei mai au undeva un an şi jumătate ca să se transforme şi să fie în corespundere cu standardele şi cerinţele care vin după semnarea acordului. Mulţumită dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles, s-a reuşit să obţinem un an suplimentar pentru transformarea economiei şi ajutorarea agenţilor economici din regiune, ca să corespundă. După aia, asta va fi situaţia. Şi agenţii economici, dacă vor vrea să activeze pe pieţele europene, vor trebui să corespundă. Noi aici vorbim de standarde, cerinţe de calitate etc. Şi aceste lucruri vor trebui să fie respectate şi avem şi o perioadă de pregătire pentru aceasta.”

Europa Liberă: De ce sprijin din partea Chişinăului se bucură în prezent regiunea transnistreană? Ce programe, proiecte sunt în acţiune sau sunt la etapa de lansare?

Gheorghe Balan:
„Când vorbim la general despre suportul Chişinăului pentru locuitorii din regiunea transnistreană, abordarea Chişinăului este că toţi aceşti locuitori au dreptul la cetăţenie şi sunt cetăţeni ai Republicii Moldova în corespundere cu legislaţia în vigoare. Respectiv, se încearcă extinderea tuturor programelor naţionale destinate locuitorilor ţării, de care să poată beneficia şi locuitorii de pe malul stâng al Nistrului.

La momentul de faţă, după statistica transnistreană, din 500 de mii de locuitori, circa 300 de mii sunt cetăţeni cu acte în regulă ai Republica Moldova, marea majoritate a cetăţenilor de acolo preferând să aibă cetăţenia moldovenească. Din punct de vedere a protecţiei medicale, sociale, se încearcă să se facă toate eforturile ca această populaţiei să nu simtă vreo incomoditate din cauza situaţie curente din procesul de reglementare.

Pe lângă aceasta sunt o serie de programe care sunt orientate spre ridicarea nivelului de trai şi anumite investiţii în infrastructură. În cazul dat autorităţile moldoveneşti şi ele europene, prin varii programe, au investit în circa 200 de proiecte în particular în zona de securitate –zona care a fost cel mai puternic afectată de pe urma conflictului transnistrean şi anume orientate spre ridicarea nivelului de trai şi îmbunătăţirea infrastructurii populaţiei. Şi mai există an de an alocaţiile pentru reintegrare ale autorităţilor moldoveneşti, care la moment sunt de circa 15 milioane de lei care sunt orientate anume pentru reintegrarea ţării.

Cu părere de rău, datorită faptului că reprezentanţii Tiraspolului la momentul de faţă nu sunt gata să dialogheze deschis şi să colaboreze pe domeniul reintegrării, aceşti bani sunt orientaţi doar spre zona de securitate, spre îmbunătăţirea infrastructurii şi legătorii dintre localităţile din zona de securitate.”
XS
SM
MD
LG