Linkuri accesibilitate

Cum va fi influențată R. Moldova de scrutinul prezidențial din Ucraina de la 25 mai?


(©Shutterstock)

(©Shutterstock)

Vasile Botnaru în dialog cu Oazu Nantoi și Leonid Litra.


Bine v-am găsit, doamnelor şi domnilor. La microfon e Vasile Botnaru, autorul şi prezentatorul emisiunii „Punct şi de la capăt”. Astăzi vă propun să ne mutăm la Kiev, imaginar fireşte, ori la Cernăuţi, sau la Lugansk, dar şi la Sevastopol, ca să încercăm să înţelegem mai bine competiţia pentru funcţia de viitor preşedinte al viitoarei Ucraine. Zic al viitoarei, pentru că la sigur nu va mai fi ca pe vremea guvernării lui Victor Ianukovici, şi nici aşa cum a lăsat-o moştenire preşedintele fugar, adăpostit la Rostov pe post de muniţie propagandistică. Discutăm despre scrutinul prezidenţial din ţara învecinată, iar la discuţia de astăzi participă politologul Oazu Nantoi, care se află în studioul Europei Libere, şi telefonic expertul Leonid Litra, care fizic se află chiar la Kiev.

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Europa Liberă: Leonid, mai întâi, pe înţelesul ascultătorilor, să le spunem cine sunt concurenţii principali şi dacă putem vorbi despre o campanie în condiţiile în care se află acum Kievul şi Ucraina.

Leonid Litra: „Această campanie s-a deosebit pentru Ucraina. Candidaţii nu pot desfăşura o campanie în sensul clasic al acestui cuvânt, ei sunt văzuţi mai puţin, campania este, cumva, eclipsată de evenimentele care au loc în estul Ucrainei, de conflictul cu Rusia, de anexarea Crimeii. Din această cauză, campania este, practic, una neplină, dacă pot să spun aşa, iar în ceea ce priveşte conţinutul acestei campanii, la nivelul candidaţilor, cred că avem printre lideri în primul rând pe Petro Poroşenko, pe Iulia Timoşenko şi pe Serghei Tigipko, cred că aceştia sunt principalii candidaţi. Aici, la Kiev, deseori glumeşte, spunând că va câştiga un candidat a cărui nume de familie se termină în „ko”.

Ceea ce este deosebit, poate, dacă luăm în calcul şi istoria scrutinelor prezidenţiale din Ucraina, în primul rând, nu există un candidat agreat foarte bine în Est, care ar fi favorit în această campanie. Cel mai apropiat ar fi, probabil, Serghei Tigipko, dar dânsul nu prea are şanse să devină preşedinte, are şanse să meargă în cel de-al doilea tur, dar, în fond, favorit este domnul Poroşenko, care este cunoscut, bănuiesc, şi în Republica Moldova, într-o anumită măsură, având în vedere relaţia lui deosebită cu Republica Moldova, totuşi.”

Oazu Nantoi: „Pe de o parte, în Ucraina se desfăşoară alegerile prezidenţiale. Pe de altă parte, noua conducere de la Kiev şi-a asumat responsabilitatea pentru elaborarea unui proiect al noii Constituţii a Ucrainei. Şi în acest sens este clar că Ucraina vrea să plece de la atribuţiile acelea quasi-dictatoriale pe care le avusese domnul Ianukovici şi, respectiv, încă nu este clar care vor fi atribuţiile noului preşedinte.

Dar evenimentele dramatice din Ucraina, mai bine zis consecinţele agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova, au atras atenţia la trei componente: prima – Ucraina este o ţară strategic importantă pentru R. Moldova, deoarece ea se află între R. Moldova şi Federaţia Rusă; doi, pentru noi este foarte important ca în Ucraina să fie o guvernare suverană, nedependentă de Federaţia Rusă şi, totodată, care și-ar asuma

Este foarte important ca între R. Moldova şi noua conducere a Ucrainei să fie un dialog sincer, tranşant, onest, bazat pe efortul comun de implementare a standardelor europene.

responsabilitatea pentru implementarea standardelor europene în Ucraina; al treilea moment – este foarte important ca între R.Moldova şi noua conducere a Ucrainei să fie un dialog sincer, tranşant, onest, bazat pe efortul comun de implementare a standardelor europene.

Vreau să menţionez că apariţia Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), care a început să funcţioneze din 3 martie 2006 a devenit posibilă atunci când şi la Chişinău, şi la Kiev erau guvernări care s-au declarat proeuropene, chiar dacă facem abstracţie de faptul că la noi era Partidul Comuniştilor, dar oricum ambele guvernări aveau relaţii tensionate cu Federaţia Rusă, ambele au semnat Planul de Acţiuni cu Uniunea Europeană în februarie 2005 şi a devenit posibilă apariţia Misiunii Europene de Asistenţă la Frontieră.

Şi pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova, eu consider că este vital important reproducerea acelei situaţii, când două guvernări proeuropene la Kiev şi la Chişinău cot la cot lucrează pentru stabilizarea situaţiei în regiune şi, ulterior, şi pentru soluţionarea problemei din raioanele de est ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dintre candidaţii, pe care i-a numit Leonid Litra, vedeţi pe careva mai aproape de doleanţele acestea ale dumneavoastră?

Oazu Nantoi: „Eu nu sunt gata să dau un răspuns la aceasta întrebare.”

Europa Liberă: Spuneţi ca şi Leonid – unul cu „ko”.

Oazu Nantoi: „Da, s-ar putea de spus unul cu „ko”. Pare-mi-se că domnul Tigipko este originar din RSS Moldovenească, domnul Poroşenko tot are nişte afinităţi cu Republica Moldova. Dar aici nu este cazul să uităm că orice politician se ghidează de propriile interese sau de interesele ţării pe care o conduce. Domnul Petro Poroşenko şi doamna Iulia Timoşenko au fost implicaţi direct în ceea ce se numea pe timpuri „revoluţia oranj”, iar pe urmă chiar şi a existat o rivalitate între ei, deoarece domnul Iuşcenko l-a numit pe Petro Poroşenko preşedintele Consiliului Securităţii Naţionale, iar doamna Timoşenko era prim-ministru şi atunci exisa o concurenţă şi chiar o rivalitate între ei.

Acum, din sondajele care sunt prezentate pe internet rezultă că deocamdată, cel puţin, domnul Poroşenko are şanse, să spunem aşa, preferabile. Iar ultimul sondaj, ce-i drept nu ştiu în ce măsură este reprezentativ, demonstrează că doamna Timoşenko a coborât chiar pe locul trei. Dar, repet, în Ucraina situaţia este foarte incertă, în Ucraina încă urmează să aibă loc şi alegeri în Rada Supremă, în Parlamentul Ucrainei, deoarece aşa cere logica schimbărilor de după plecarea lui Victor Ianukovici.

De aceea, relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina vor depinde nu numai de persoana preşedintelui nou-ales, dar şi de componenţa noii Rade Supreme şi, nu în ultimă instanţă, de modul cum vor fi percepute rezultatele acestor alegeri de comunitatea internaţională şi de Federaţia Rusă. Deoarece putem să ne aşteptăm că Federaţia Rusă va încerca să declare aceste alegeri nelegitime şi aceasta va fi încă un element al scenariului de destabilizare a situaţiei în Ucraina, promovat de Federaţia Rusă. De aceea, aş fi vrut aici să-i doresc poporului ucrainean să facă o alegere care va deveni un pas în direcţia stabilizării situaţiei şi consolidării statului ucrainean ca atare. Iar pe urmă noi vom găsi limbă comună.”

Europa Liberă: Domnule Litra, este adevărată senzaţia aceasta la care face trimitere domnul Nantoi, că de fapt se alege un căpitan sau se propune un candidat pentru căpitănie, care Dumnezeu ştie încotro va îndrepta nava, ce ambarcaţiune va avea, inclusiv din cauza noii constituţii şi inclusiv din cauza relaţiei cu Rusia?

Leonid Litra: „Este adevărat că există multe semne de întrebare, dar ceea ce am observat eu în discuţiile cu ucrainenii, ceea ce am văzut în presă este că solicitarea numărul unu a electoratului este de a avea un manager al crizelor, un crisis manager, pentru situaţia în care se află Ucraina acum. Domnul Nantoi a menţionat: aceste sondaje date publicităţii, reflectă în mare parte aceleaşi tempouri.

Este pentru prima dată când Rusia practic nu are un candidat cu şanse, deşi în Ucraina se discută foarte mult şi iarăşi nu ştiu cât este de exactă această informaţie, dar se discută foarte mult că Iulia Timoşenko ar fi cea mai dorită de către Kremlin printre candidaţii care există, pentru că ea are o relaţie mai bună cu Vladimir Putin. Să nu uităm că unele din momentele de dispută dintre Ucraina şi Rusia au fost, mă refer la cele cu preţul la gaze, au fost convenite anume între Iulia Timoşenko şi Vladimir Putin.

Programele electorale, de fapt, nu au nicio influenţă, pentru că, practic, dacă veţi vedea ceea ce promit aceşti candidaţi, şi aici mă refer, practic, la toți, nu se deosebesc pentru că ei toţi promit ceea ce vrea să audă electoratul. Din această cauză cred că nu trebuie să ne axăm foarte mult pe acest segment. Mai degrabă, oamenii care fac îşi fac alegerea în Ucraina se uită mai mult la cum s-au comportat aceşti oameni, când au fost în funcţii publice, care este capacitatea lor de a rezolva problemele, cât de aproape sunt de oameni şi alte criterii care nu se regăsesc în aceste programe electorale. Iar acum şi mai important este, pentru o bună parte a populaţiei, cum poate viitorul preşedinte, chiar dacă va avea o putere mult mai mică decât cea pe care a avut-o Victor Ianukovici, în virtutea schimbărilor care au avut loc în constituţie, cum poate contribui la integritatea teritorială a ţării.”

Europa Liberă: Încearcă careva dintre candidaţi, totuşi, să cocheteze cu Estul, cât de cât?

Leonid Litra: „În acest moment, candidaţii care există au puţină priză în est. În spaţiul public, iarăşi, se vorbeşte despre câţiva candidaţi care sunt foarte loiali Rusiei şi au fost cumva sprijiniţi de ea, este vorba de Oleg Ţariov, alte persoane care de fapt au intrat în campania electorală, îmi creează această impresie, că ai intrat mai degrabă pentru a compromite acest scrutin. În acest moment, practic, Rusia nu este interesată de un scrutin în Ucraina, pentru că

Sunt foarte multe semne de întrebare privind recunoaşterea acestor alegeri, în special de Rusia, bineînţeles.

ceea face ea poate fi făcut în continuare doar în condiţiile unui vid de putere, a unor neînţelegeri la nivel înalt în Ucraina şi avem un guvern relativ slab, nu există un preşedinte şi sunt foarte multe semne de întrebare privind recunoaşterea acestor alegeri, în special de Rusia, bineînţeles.

Din această cauză, în acest moment un candidat care ar putea avea priză în estul Ucrainei, un candidat cu şanse, să spunem, este Serghei Tigipko, dar se pare că şansele lui Tigipko nu sunt mai mari decât de a trece în turul doi. Nu vrea să fac, bineînţeles, pronosticuri, dar aceasta îmi sugerează datele sociologice.”

Europa Liberă: Retragerea lui Ţariov, în special după ce a fost incidentul cunoscut şi mediatizat pe internet aceasta înseamnă că de fapt Estul nu vrea să aibă de furcă cu acest scrutin?


Leonid Litra: „În Est există un interes de aproximativ 70-80%, după diferite date, intenţii de vot. Aceasta înseamnă că totuşi Eestul vrea să participe la aceste alegeri, chiar dacă ei sunt foarte nemulţumiţi de lista candidaţilor, pentru că ei îşi dau seama că de această dată Estul cu greu îşi va avea reprezentantul său în puterea centrală. Este unul din reproșurile de multe ori adresat actualului guvern, bunăoară, pentru că majoritatea miniştrilor sunt din Ucraina de vest, uitând, bineînţeles, să menţioneze că majoritatea miniştrilor din guvernul Azarov erau din Ucraina de est. Şi din această cauză cei din est nu-şi văd omul de încredere care ar putea reprezenta interesele lor, dar, totuşi, ei sunt interesaţi să participe la vot.

Ţariov, în opinia mea, şi alți câțiva candidați şi-au folosit statutul de candidat pentru preşedinţie pentru a discredita, de fapt, acest scrutin şi pentru a încerca de a menaja anumite interese ale Federaţiei Ruse în aceste teritorii, pentru că vedem deschis cum acest candidat menţionat, Ţariov, de exemplu, cheamă deschis la referendum, la unire cu Rusia şi alte idei care contravin intereselor Ucrainei.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, cum credeţi, ce opţiuni, lozinci, îndemnuri, motivaţii ar putea convinge Estul, ce ar trebui să spună un candidat de la Kiev pentru Est, în ce subiecte, în special, ca să aibă priză cât de cât, barem să-i scoată la secţiile de vot?

Oazu Nantoi: „Candidatul, care are şanse să obţină susţinere din partea Estului, fie şi relativă, totuşi, trebuie să lanseze un mesaj la conciliere, trebuie să promită restabilirea ordinii în ţară, ca să fie omul cu armă în mână eliminat de pe arena politică, aceasta se referă şi la sectorul de dreapta, deoarece noi ştim că populaţia din zona de est a Ucrainei, spre regret, este puternic manipulată de mass-mediile ruseşti şi percepe guvernarea de la Kiev prin clişeele impuse de propaganda rusească. Nu rareori aud declaraţii că sunt banderovişti, că sunt fascişti etc. etc.

De aceea, eu cred că, totuşi, mesajul de conciliere, de consolidare a statului şi de restabilire a ordinii publice, dar sunt conştient de faptul că populaţia din zona de est a Ucrainei la moment, în mare parte, este bulversată de acele evenimente dramatice, de pretinsele referendumuri, de luarea ostaticilor, de torturarea oamenilor, de dispariţia oamenilor, încercările Kievului de a utiliza forţa pentru a restabili ordinea publică, de a apăra unităţile militare, centrele de televiziune, organele administraţiei publice locale. De aceea aici sigur că este dificil de vorbit despre aceea că populaţia din zona de est a Ucrainei acum ar putea fi receptivă la aceleaşi mesaje ca şi cei din zona de vest.”

Europa Liberă: Este adevărată senzaţia pe care o au mulţi radioascultători de ai noştri, care se conduc şi ei, mă rog, poate de o informaţie mai simplificată, că multe belele se trag din cauza acelei încercări nereuşite de a anula legea privind funcţionarea limbilor, ne amintim de insistenţa lui Tiahnibok în Parlament?


Leonid Litra: „E greu să evaluezi ce s-ar fi întâmplat dacă... Dar, văzând această intenţie, în special a Rusiei, văzând comentariile ruse vizavi de situaţia din Ucraina în timpul Euromaidanului, eu mă îndoiesc că intenţia de a amâna legea privind limbile regionale a fost cea care a generat criza actuală.”


Europa Liberă: Adică, ar fi fost găsit alt pretext?


Leonid Litra: „Da. Eu cred că a fost folosit mai degrabă ca un pretext. Şi nu cred că acesta a fost motivul adevărat, pentru că există raportul OSCE, există declaraţii ale acestor comunităţi locale care spun: „Noi nu suntem impuşi să vorbim limba ucraineană”. Nu este adevărat. Din toate aceste situaţii se nasc bancuri. În Odesa se spune că comunitatea evreiască locală a început să vorbească ucraineană. Şi întreba cineva: „De ce ai început să vorbeşti din rusă în ucraineană?” - „Pentru că nu vreau să vină Putin să mă apere”. Este un pretext şi el ar fi fost găsit şi în alte zone, pentru că sunt foarte multe vulnerabilităţi pe care le au aceste regiuni, din păcate, şi cea mai mare problemă, bineînţeles, este mass-media.

Oamenii în estul Ucrainei privesc posturi tv ruseşti, ascultă radio ruseşti şi există o discrepanţă cum vede Estul lumea la Vest şi invers, este un lucru foarte diferit. Noi facem, de exemplu, astfel de discuţii aici în Kiev, şi vedem cât de mare este diferenţa în percepţia a ceea ce se întâmplă. Se numesc unul pe altul huntă, nu există, practic, un punct
unde s-ar începe discuţii cum să se rezolve această problemă.”


Europa Liberă: Deci, misiunea preşedintelui este cu atât mai dificilă. Dar candidaţii şi Crimeea cum se raportează ei la teritoriile ocupate? Probabil, aşa le definesc.

Leonid Litra: „Pentru Ucraina, totuşi, este o experienţă relativ mai nouă, în comparaţie cu Republica Moldova. Aici există foarte mult entuziasm încă pentru recuperare, toţi candidaţii promit reîntoarcerea Crimeii, unii chiar au ca mesaj principal, de exemplu Anatoli Griţenko, care este un cunoscut politician, fost ministru al apărării, mesajul lui electoral este „Гарантую безпеку!” („Garantez securitatea!”).

Cred că aici, în această zonă, încă lucrurile nu s-au aşezat, este prea proaspăt ceea ce s-a întâmplat în Crimeea şi ceea ce se întâmplă în continuare, bănuiesc că și candidaţii, chiar dacă ştiu că nu vor putea face acest lucru, într-o perioadă relativ scurtă, intenţionat spun acest lucru, pentru că acesta este mesajul pe care vor să-l audă mulţi. Iar în ceea ce priveşte cum vor sta lucrurile instituțional, totuşi, bănuiesc că Ucraina va trebui să facă ceea ce a făcut la un moment dat Republica Moldova, să creeze o instituţie care să se ocupe de acest teritoriu. Şi aici este încă un moment pe care am vrut să-l menţionez, anume cât de legal este un scrutin în care nu participă o bună parte a populaţiei, este privată de participarea în acest scrutin.

Se discută acest lucru, de exemplu, cum vor participa cetăţenii ucraineni din Crimeea. Bănuiesc, cam tot aşa cum participă şi cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană. Dar ce se întâmplă dacă, de exemplu, nu se votează în Lugansk, în Doneţk, în anumite oraşe din cauza că autorităţile constituţionale nu vor controla eficient aceste oraşe, pentru a desfăşura un scrutin în condiţii normale? Din ceea ce am auzit şi din ceea ce am văzut este că legislaţia ucraineană este destul de permisivă în acest sens. Iar faptul că cel mult două regiuni din Ucraina ori zone care deja pretind a fi parte componentă a Rusiei nu vor participa nu va schimba, de fapt, în mare, viziunea faţă de aceste alegeri, pentru că legislaţia ucraineană este destul de permisivă, dar şi Vestul este convins că scrutinul electoral din 25 mai trebuie să pună capăt acestui restart al puterii din Ucraina.

Eu cred că, pentru a fi pus capăt acestui restart şi pentru a avea şi Estul în această discuţie şi un Est mult mai cooperant şi mai conciliant, este nevoie să aibă loc şi alegeri în Rada Supremă, pentru că altfel nu se poate vorbi despre o resetare a relaţiilor în termeni normali.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, dumneavoastră urmăriţi presa rusească, ca şi noi toţi. Dacă are Moscova, totuşi o ţintă predilectă, faptul că în memorabila discuţie cu poporul, Putin i-a acordat atenţie lui Poroşenko, dar amintindu-şi şi de Iulia Timoşenko, despre cariera sa politică, înseamnă aceasta o anumită atitudine?


Oazu Nantoi: „Să nu uităm că, după colapsul URSS, mult timp au existat asemenea practici când vreun candidat la preşedinţie din fosta republică unională apărea fie alături de Boris Elţin, fie, ulterior, alături de Vladimir Putin.”


Europa Liberă: Era miruit...


Oazu Nantoi: „Da. Era un mesaj foarte clar: „Acesta este de-al nostru. Votaţi-l!”. Şi funcţiona. Acum, după cum a menţionat domnul Leonid Litra, Moscova nu prea are candidaţi care se identifică univoc cu Federaţia Rusă, să nu vorbim despre asemenea marginali cum este Ţariov sau Dobkin ş.a.m.d.”


Europa Liberă: Dar are un adversar predilect? Aceasta vă întrebam.


Oazu Nantoi: „Eu cred că adversarul predilect este însăşi poporul ucrainean. Deoarece să nu uităm ziua de 17 martie, când pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei a apărut un plan care presupune federalizarea Ucrainei, presupune, deci, referendumuri regionale, convocarea adunării constituante, adoptarea unei constituţii noi federative etc., etc. Şi scopul este foarte simplu, foarte evident – finlandizarea Ucrainei – ca Ucraina să devină un pseudostat, manipulat şi controlat din exterior, neutru, fără nicio perspectivă de aderare la Alianţa Nord-Atlantică şi de integrare europeană.

Acum situaţia se modifică şi, în opinia mea, chiar mesajul de la Moscova, cum că ei cu respect tratează aşa-zisul referendum din zona de est a Ucrainei, vorbeşte despre aceea că Rusia doreşte Kievul să iniţieze dialog cu aşa-zişii separatişti sau federalişti, nu ştiu cum. Şi Rusia, ca în cazul Republicii Moldova, să devină

Eu sper că, totuşi, spre deosebire de anul 1992, când Republica Moldova, practic, era singură în faţa agresiunii Federaţiei Ruse, acum Occidentul a conştientizat pericolele care vin din partea Federaţiei Ruse şi se va merge până la capăt în desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina.

mediator între puterea constituţională de la Kiev şi creatura moscovită din regiunea de est. Dar eu sper că, totuşi, spre deosebire de anul 1992, când Republica Moldova, practic, era singură în faţa agresiunii Federaţiei Ruse, acum Occidentul a conştientizat pericolele care vin din partea Federaţiei Ruse şi se va merge până la capăt în desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, pe urmă se vor căuta soluţii pentru ca puterea constituţională de la Kiev să preia controlul asupra situaţiei pe întreg teritoriul Ucrainei, cu excepţia, spre regret, a Crimeii, ceea ce rămâne o problemă pentru o perioadă mai îndelungată.

Dar revenind la politici, Moscova este conştientă, probabil, că nu există candidaţi promoscoviţi cu şanse reale de a deveni preşedinte al Ucrainei şi de aceea Moscova va lovi în Ucraina propriu-zis, încercând să impună scenariile transnistrene pe teritoriul Ucrainei continentale.”


Europa Liberă: Domnule Litra, dar cine dintre candidaţi este mai proeuropean şi ar putea beneficia de sprijinul mai evident din partea Occidentului, convenţional vorbind?


Leonid Litra: „Nu vreau să fac publicitate anumitor candidaţi, dar eu cred că cei care sunt candidaţii favoriţi, cel puţin, doi dintre cei trei, au o viziune mult mai aproape de ceea ce ar vrea Uniunea Europeană să se întâmple. Mă refer la faptul că după criteriile de integritate, alte criterii care s-ar impune unui candidat european, cred că există un astfel de candidat, deşi cunoaştem şi după cazul Republicii Moldova, candidatul al cărui statut este foarte mult amestecat cu lumea economică şi anumiţi oligarhi sunt percepuţi şi aici nu prea bine, dar în acest context în care există, totuşi, lumea spune că noi avem nevoie de un om care să fie pragmatic şi care în trecut şi-a demonstrat cumva capacitatea de a rezolva anumite probleme.

Sunt candidaţi pragmatici care au afaceri, de exemplu, şi în Rusia acum şi care pledează deschis pentru o apropiere cu UE, pentru semnarea Acordului de Asociere, dar problema este că, iarăşi revin la ceea ce a spus domnul Nantoi, la începutul discuţiei, preşedinte nu mai este cel care va da tonul în politica ucraineană. Bineînţeles că foarte mult depinde de cine va fi preşedinte, dar dacă va fi cel care ne aşteptăm noi, după sondajele care sunt oferite, atunci, bineînţeles, va fi o personalitate care se va impune mai mult în realitate decât îi permite, probabil, cadrul legal şi constituţia.

Eu cred că Ucraina are o şansă, dacă relativ va rezolva conflictul cu Rusia, are o şansă să accelereze foarte multe din ceea ce n-a făcut în ultimii ani în relaţia cu UE şi, odată cu această şansă, eu cred că şi Republica Moldova va avea un cadru mai benefic pentru a accelera anumite procese, inclusiv în legătură cu rezolvarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Ruşii zic aşa: вашими устами да бы мёд пить. Când se termină scrutinul prezidenţial? Din primul tur sau din al doilea?

Oazu Nantoi: „În Ucraina se aud voci cum că pentru binele Ucrainei ar fi bine ca totul să se rezolve din primul tur.”

Europa Liberă: Adică la 25 mai?

Oazu Nantoi: „Da, 25 mai. Însă nu putem să considerăm că aşa se va întâmpla. De aceea, eu, pe lângă ceea ce se întâmplă în Ucraina, încerc să monitorizez comportamentul Occidentului, care de data aceasta, din câte se vede, nu are de gând să-i ierte lui Putin cum a procedat în raport cu Crimeea şi cum încearcă să procedeze în raport cu Ucraina.

Nu se repetă situaţia din august 2008, la ce a mizat Vladimir Putin şi aici e vorba de concurenţa mai mult proiecte geopolitice. Şi eu, totuşi, consider că miza este într-atât de mare încât se va merge până la desfăşurarea cât de cât corectă a alegerilor prezidenţiale şi momentul-cheie va fi: îl va felicita Vladimir Putin pe noul preşedinte al Ucrainei sau nu. Deci, aceasta este, aşa, un fel de semiglumă, dar oricum va accepta Rusia rezultatul acestor alegeri sau va continua să joace spectacolul de nerecunoaştere a puterii de la Kiev.”

Europa Liberă: Баба Яга против! Domnule Litra, dumneavoastră, prognoza referitoare la un tur sau două?

Leonid Litra: „Eu cred că a avut şanse ca preşedintele să fie ales din primul tur pentru unii candidaţi care adună ceva procente electorale. Se întrevede o simpatie faţă de domnul Poroşenko şi ar fi putut să se retragă în favoarea lui. Acest lucru nu se va întâmpla, din câte înţeleg.”

Europa Liberă: Deci, va fi un vot fragmentat?


Leonid Litra: „Va fi un vot fragmentat, va fi turul doi, dar, probabil, este important ca aceste persoane să-şi recomande electoratul să voteze pentru o anumită persoană, pentru un anumit candidat în turul doi. Pentru că, din ceea ce înţeleg eu, şi iarăşi se vorbeşte în cercuri mai restrânse de experţi şi de consultanţi politici, este important ca numărul cetăţenilor ucraineni care aleg preşedintele să fie cel puţin comparabil cu acel număr cu care a fost ales Ianukovici, pentru a nu avea întrebări privind legalitatea şi cât de legitim este noul preşedinte, deci, ca să fie cu un număr de alegători confortabil, în caz dacă Rusia va menţiona că nu sunt alegeri reprezentative ş.a.m.d., să fie aduse, probabil, ca exemplu şi aceste cifre. Deja, mai departe, vom vedea.”


Europa Liberă: Iar la inaugurare să fie invitat Ianukovici, ca să continui spiritul lui Oazu Nantoi. Vă mulţumesc tare mult şi ne reauzim după scrutinul ucrainean.

XS
SM
MD
LG