Linkuri accesibilitate

UE a cerut guvernului de la Chişinău să readucă dezvoltarea agriculturii printre priorităţile guvernării.

SAPARD este sigla englezească pentru expresia Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development). Este unul din trei instrumente ale Uniunii Europene pentru a sprijini pregătirile de aderare ale țărilor din Europa Centrală și în din Europa de Est. E vorba de un program concentrat pe domeniul agriculturii.

Utilitatea programului nu a fost niciodată contestată, in schimb a fost contestat modul său de aplicare. In multe țări birocrația este axcesivă, modalitățile de accesare la fonduri greoaie, iar fraudele pot fi uriașe.

Apoi, într-o țară cum e România, de pildă, in care s-au intrunit toate neajunsurile pe care le pomeneam, fondurile disponibile nu au fost niciodată cheltuite atât cât s-ar fi putut.

Pentru a rămâne la exemplul românesc, Uniunea Europeana a alocat României, pentru perioada 2000-2006 de dinaintea aderării, suma de 226 milioane de euro.

Suma a fost departe de a fi fost folosită în întregime. Pentru obtinerea finantarii SAPARD, solicitantul trebuia sa se adreseze direct Agentiei SAPARD, sau birourilor regionale.

Cererea de finantare trebuia completată mai întâi electronic și depusă apoi personal de catre solicitant la biroul regional SAPARD.

Proiectul care continea cererea de finantare si toate anexele necesare era analizat de specialistii biroului regional.

Proiectul trebuia desigur sa fie amplasat in spatiul rural. Investitiile trebuiau să ia in seamă standardele europene sanitar-veterinare, fitosanitare, de igiena si bunastare a animalelor si de mediu.

Aceleași condiții se aplică și astăzi în caxul Moldovei. Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea economico-financiara a proiectului (obtinerea de venituri de minimum 5%). El trebuie să fie proprietar al terenurilor, sau sa aiba contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioada de 10 ani sau de minimum 5 ani in cazul investitiilor care nu prevad constructii.

In sfârșit, beneficiarul trebuie să dovedească absența datoriilor la stat si a restanțelor catre banci.



----------

Guvernul de la Chişinău pare să fi înlăturat zilele trecute o ultimă piedică din calea unor ajutoare de 68 de milioane de euro pentru dezvoltarea agriculturii moldoveneşti. Banii ar urma să vină în următorii trei ani, începând cu 2015, prin fondul ENPARD, şi sunt văzuţi ca un sprijin fără de care agricultorii moldoveni nu ar fi capabili să se adapteze unor condiţii concurenţiale mai severe ce vor exista odată cu intrarea în funcţiune, după 27 iunie, a acordului de liber schimb cu UE.

Înainte de a lua o decizie, UE a cerut guvernului de la Chişinău să readucă dezvoltarea agriculturii printre priorităţile guvernării şi să-i prezinte o viziune de perspectivă despre cum vrea s-o dezvolte. Viziunea a fost adoptată cu mare dificultate, după ce a declanşat o lungă şi acidă dispută între doi miniştri, unul liberal-democrat şi altul democrat, pe subiectul cum ar trebui să fie împărţite sferele de acţiune în mediul rural între diferite entităţi guvernamentale. În cele din urmă a cedat ministerul agriculturii, unii cred că pentru a nu declanşa o nouă ceartă între componentele coaliţiei guvernamentale ce se pregătesc de scrutinul din toamnă.

Alexandru Slusari, liderul fermierilor moldoveni, găseşte contraproductiv compromisul la care s-a ajuns, motiv pentru care fermierii nici nu şi-au anulat protestele programate anterior ca să nu lase guvernul să provoace îngheţarea viitoarelor fonduri europene pentru agricultură:

„În majoritatea ţărilor europene toate fondurile rurale sunt gestionate de Ministerul Agriculturii. După părerea mea, acest minister trebuie să concentreze în general şi tot ce e legat de ape, irigare… În situaţia în care agricultura şi mediul rural este locul unde locuieşte 56% din populaţie, care are potenţial enorm, dar nu este competitiv, ministrul agriculturii trebuie să fie şi viceprim-ministru. Ne detaşăm de persoană. Peste jumătate de an poate nu va fi Bumacov ministru, poate acest minister va fi în genere la PD – noi vorbim de principii.”

În practică, lucrurile vor funcţiona prost, se declară convins la rândul său Petru Maleru, directorul agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură:

„Dacă e să ne aliniem la toate ţările europene care au fonduri de tipul ENPARD (aceste fonduri sunt nu doar pentru construcţia unei ferme zootehnice, dar şi pentru căile de acces), deci în orice altă ţară de toată infrastructura s-ar ocupa o singură structură, iar la noi în ţară –Agenţia de plăţi care se supune Ministerului Agriculturii se ocupă doar de fermă şi animale, iar de celelalte părţi, cum ar fi căile de acces, infrastructura, un obiectiv turistic - totul nimereşte sub incidenţa altor ministere. E distorsionat conceptul şi de aici vine principala problemă.”

Şi un fost ministru al agriculturii, Valeriu Cosarciuc, se arată indignat de formula de împărţire a responsabilităţilor pentru sectorul rural consfinţită de strategie:

„Asta încă o dată demonstrează că avem o guvernare adânc coruptă care nu-şi dă rând la sacul cu bani. Trebuia să fie totul într-o mână, pentru că împărţeala asta duce doar la risipă şi pierderi de timp. Nu este vorba doar despre fonduri, ci despre abordări sistemice. Satul trebuie să fie dezvoltat integrat, da nu unul face agricultură, iar altul – infrastructură. Şi cel care face infrastructură, face într-un sat unde nu e agricultură sau invers. Că sunt instituţii diferite, care au planuri diferite, diferite reglementări. Va fi o nebunie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG