Voturile românilor din stanga Prutului. Cate ar fi ele? Cum ar putea fi castigate? Sunt intrebari pe care si le pun in aceste zile partidele politice românesti, care se pregatesc
Europa Liberă: Câte să fie aceste voturi ale românilor din Republica Moldova, că există aşa parcă nişte gesticulări destul de active aici din partea partidelor româneşti care îşi trimit pe 25 mai solii în Parlamentul European?
Valentina Basiul: „Mai întâi aş vrea să fac o remarcă: nu mi se par deloc active gesticulările acestea. Nu mi se pare nicidecum o campanie animată. Deocamdată avem un singur partid care e mai prezent la Chişinău, dar şi alte oraşe.
Revenind la întrebare: dacă ţinem cont de ultimul sondaj făcut public acum câteva săptămâni, acolo exista o cifră interesantă: unul din zece moldoveni se declarau români, adică că deţin un paşaport românesc. Asta înseamnă undeva vreo 300 de mii de cetăţeni români cu drept de vot în republica Moldova. Totuşi, nu avem un activism atât de mare, ştim că majoritatea celor activi sunt şi mobili, adică s-ar putea să fie mulţi plecaţi şi peste hotare.
Dar dacă ne uităm la ultimele rezultate privind prezenţa la vot la ultimele alegeri româneşti organizate aici, atunci am avut vreo 14 mii de alegători care au reuşit să voteze, pentru că am avut şi situaţii cu oameni care nu au reuşit să voteze. Nu cred că de data asta vor vota mai mult de zece mii. Şi de ce spun asta: pentru că tradiţional alegerile europarlamentare trezesc mai puţin interes. Chiar şi în România ultimele sondaje arată o prezenţă la vot nu mai mare de o treime – 32%, 33%. Deci, ar trebui să avem şi aici nişte rezerve.”
Europa Liberă: Poate prin acest lucru se explică şi lipsa de interes a partidelor pentru acest spaţiu. Totuşi, Valentina, de ce ar trebui să-l intereseze pe alegătorul moldovean, dacă ar trebui fireşte, aceste alegeri? Impresia e că totuşi deocamdată e mai mult indiferent faţă de acest scrutin.
Valentina Basiul: „Eu aş zice că includerea de basarabeni pe listele partidelor româneşti prezintă un succes în sine. Pentru prima dată în acest an avem cinci candidaţi care locuiesc, care muncesc aici, deci nu sunt doar originari din Basarabia. Pentru prima dată avem şi un deputat de la Chişinău care candidează pe listele unui partid românesc. Chiar dacă toţi recunosc că aceste locuri nu sunt eligibile, faptul că au ajuns acolo pe liste reprezintă un mare succes atât pentru ei, cât şi pentru românii de aici. Şi interesul parcă ar exista, pentru că toţi analiştii de peste Prut vorbesc despre acest scrutin ca despre un test pentru viitoarele prezidenţiale de la toamnă.
Pur şi simplu, de data aceasta cred că şi oamenii au lăsat ca votanţii să fie m ai interesaţi de scrutin. Deşi eu cred că putea fi un pic mai animată campania. Avem un singur candidat – Partidul Mişcarea Populară - care şi-a făcut o lansare publică cu prezenţă masivă de oameni în centrul Chişinăului, i-am văzut deja şi la Orhei. Au făcut o lansare mai sobră, mai retrasă cei de la Partidul Verde. Îi aşteptăm pe cei de la PSD să vină să-şi facă lansarea – cel puţin aşa un promis atunci când noi documentam materialul.”
Europa Liberă: Ziceai că ar fi cu puţine şanse de a fi eligibile locurile ocupate de basarabeni în liste. Totuşi, are vreunul şanse să ajungă în Parlamentul European, din punctul tău de vedere?
Valentina Basiul: „Nu cred că cineva de la noi o să aibă şanse, chiar dacă mi-aş dori să avem un om acolo, indiferent cum se numeşte el sau ce reprezintă. Aparent, dacă ne uităm pe locurile pe care le ocupă basarabenii în acele liste, eroul războiului de la Nistru, Alexandru Leşco, are cele mai multe şanse – este pe locul 8 din 62 de candidaţi pe care i-a înaintat partidul. Ca domnul Leşco să treacă, ar trebui ca partidul să aibă undeva 20%. Or, aceleaşi sondaje dau cel mult 10% pentru acest partid. Asta înseamnă că doar patru oameni vor ajunge acolo.”
Europa Liberă: Şi atunci ce rol joacă basarabenii, ca să le zicem aşa, pe listele partidelor româneşti, dacă sunt totuşi nu în coadă, dar nici pe locurile de frunte?
Valentina Basiul: „Menirea lor bineînţeles este să-i cucerească pe basarabeni, să-i facă să vină la urne, să voteze în număr cât mai mare, pentru că acesta este, cred eu, scopul principal al prezenţei lor. Dar este şi un subiect pe agenda partidului.
O altă tendinţă pe care o afişează partidele politice de peste Prut. Eu cred că şi de data aceasta românii de aici cu cetăţenie, cu paşapoarte româneşti se vor prezenta şi chiar cred că vor face cozi, pentru că sunt destul de puţine secţii de vot faţă de ultimele alegeri, vor face cozi pentru a-şi demonstra românitatea: că ar fi români, că ar ţine de spaţiul acela.
Dar pe lângă aceasta, acest exerciţiu va însemna şi că noi suntem europeni, că noi avem şansa aceasta, de altfel
Acest exerciţiu va însemna şi că noi suntem europeni, că noi avem şansa aceasta...
Pentru prima dată, conform Tratatului de la Lisabona, rezultatele acestui scrutin vor avea importanţă mare la numirea preşedintelui Comisiei Europene, viitorul Parlamentul va avea mai multe prerogative. Şi uitaţi-vă că această elită sau viitoare elită participă la acest proces democratic din UE – un fapt foarte bun şi pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pentru că noi încă nu am semnat Acordul de Asociere, dar deja participăm la luarea deciziilor de la Bruxelles.”
Europa Liberă: Să tragem un fel de linie şi să vedem: între cine se va da lupta cea mare şi, poate, cu suportul căror partide moldoveneşti?
Valentina Basiul: „Tradiţional a devenit la noi să se voteze partidul lui Băsescu. Ei, partidul lui Băsescu până acum vreun an a fost Partidul Democrat-Liberal şi grosul voturilor – 70,80, chiar şi peste 80% s-au dus acolo. Acum avem două partide: unul fost al lui Băsescu şi altul – actual, pe care domnul preşedinte îl sprijină şi chiar face transfer de imagine către oamenii de acolo. Cu oameni care îi sunt apropiaţi de altfel.
Evident că marea bătălie, sau majoritatea votanţilor de aici îşi vor exprima votul pentru Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Mişcarea Populară. Cred că aici vor fi câştigătorii. Totuşi nu cred că votanţii de aici o să schimbe esenţial configuraţia per ansamblu pe România, pentru că avem o cifră destul de mică de votanţi în comparaţie cu milioanele din România. Dar, repet, este un exerciţiu pentru sufletul românilor de aici, de a ne demonstra românitatea şi de a fi în rîând cu românii în UE.”
Europa Liberă: Ziceai că aceste două partide, fost şi actual ale preşedintelui român, ar putea lua cea mai bună recoltă. De ce? Mesajele lor sunt mai aproape inimii şi sufletului românilor de aici, sau nu contează atât mesajele, cât legătura emoţională?
Valentina Basiul: „Legătura emoţională în primul rând, dar să nu uităm şi mesajele pe care le promovează preşedintele României: ideea cu unirea, asta este în primul rând: grosul votanţilor anume pentru asta o să pună ştampila acolo. Şi se vor mai duce din inerţie la PDL, ştiind că acesta este partidul domnului Băsescu. Am auzit discuţii de genul: transmiteţi-i salutări domnului Băsescu când se vorbea cu un candidat PDL. Deci, oamenii încă nu s-au dumerit că domnul preşedinte are un alt partid. Dar, să nu trebuie să neglijăm nici rolul europarlamentarilor PDL pentru tot ce au făcut pentru europenizarea Moldovei, pentru liberalizarea vizelor.
Bineînţeles că oamenii nu pot să nu ştie de Monica Macovei, sau de Marian-Jean Marinescu, care a fost raportor pe vize. I-am văzut aici la Chişinău, îi vedem activi în presă şi pe reţele de socializare transmiţându-le mesaje românilor de aici. Deci, oricum cei mai activi în spaţiul nostru sunt cei de la PMP şi cei de la PDL.”
Europa Liberă: Deci, teme de campanie diferite de cele din România. Dar care ar trebui să fie aceste subiecte de campanie cu adevărat importante din punctul tău de vedere?
Valentina Basiul: „Temele de campanie nu sunt fireşte astea. Pur şi simplu acestea ajung la sufletul românului de iaci. Bineînţeles că temele nu sunt altele, dar m-am uitat pe ce ne propune chiar şi Partidul Verde, aparent un partid ecologist foarte la modă în Vest, şi chiar şi la ei se ajunge nu ştiu cum la unire. Pentru că asta este digerabil aici.”
Europa Liberă: Pot aceste alegeri în definitiv stăvili un pic ofensiva eurospecticilor în vreun fel?
Valentina Basiul: „Nu cred. Vorbim de aceiaşi votanţi, aceiaşi oameni activi, români mai cu elan. Tot ei vor participa, tot ei vor sta la cozi şi eu chiar vreau să cred că nu vor exista aceste cozi, dar teamă mi-i că aşa va fi.”
Europa Liberă: Unde vor fi secţiile de vot?
Valentina Basiul: „Ce e specific pentru acest scrutin e că vor fi toate la secţiile consulare. Organizatorii explică că aceasta ar fi o cerere a europenilor. Deci, în Chişinău vor fi patru secţii, inclusiv la Ambasadă şi Institutul Cultural Român, apoi toate secţiile consulare din Bălţi, Cahul şi secţia consulară Ungheni.”
