Linkuri accesibilitate

Bernd Fabritius: „Guvernul rus va trebui să explice poporului de ce s-a despărțit de comunitatea valorilor europene și a izolat internațional Rusia”


O convorbire la Strasbourg cu B. Fabritius, membru al Comisiei pentru afaceri europene și raportor pentru Ucraina.



La Berlin, în Bundestag, a avut loc recent un eveniment dedicat aniversării a zece ani de la „Marea extindere” către Est a UE, când zece state est-europene, între care trei foste republici sovietice (Letonia, Lituania și Estonia) și două insulare din Marea Mediterană (Cipru și Malta) au devenit membre ale Uniunii Europene. Politicianul german Bernd Fabritius a prezentat cu această ocazie un document care evidențiază câștigurile tuturor extinderilor către est ale blocului comunitar. Bernd Fabritius are 49 de ani, este născut în județul Sibiu și pe lângă cariera de avocat reprezintă în Bundestag CSU (Uniunea Creștin-Socială), fiind membru al Comisiei pentru afaceri europene și raportor pentru Ucraina.

Europa Liberă: Dle Fabritius, care ar fi concluzia studiului Dvs? A fost sau nu un câștig extinderea UE către Est?

Bernd Fabritius:
„Trebuie spus clar că această primă extindere către Est este o poveste de succes. 1 Mai 2004 a fost o zi bună pentru Europa, pentru Germania dar și pentru noile țări membre. Însă aș vrea să precizez că tot o istorie de succes a fost și următoarea extindere, cea din anul 2007, când au devenit țări membre ale Uniunii Europene și România și Bulgaria. Poziția Uniunii Europene ar fi fost atât politic cât și strategic și economic mult mai slabă dacă aceste două runde de extindere nu ar fi avut loc.”

Europa Liberă: Ați spus în Bundestag că actuala criză europeană declanșată de criza din Ucraina poate atinge interesele țărilor terțe acestui conflict.

Bernd Fabritius:
„Am făcut apel la membrii Bundestagului pe marginea situației actuale din Ucraina, ca și a crizei europene declanșate de acțiunile Rusiei, care ar putea atinge interesele altor țări. Extinderea către Est a UE a adus prosperitate si pace, și același lucru ne dorim și de acum înainte.

Am accentuat în Parlamentul german că țările cărora UE le oferă perspectiva unui Acord de Asociere trebuie să aibă libertatea să aleagă fie această variantă, fie aderarea la o Uniune Vamală (n.a. proiectul Rusiei de creare a unei Uniuni Vamale cu fostele republici sovietice). Accentuez, în funcție de propriile interese. Aceasta este, în opinia mea, o Politică europeană de vecinătate rezonabilă. Nu este admisibil ca alte țări să lege aceste politici de propriile interese hegemoniale. Brejnev a murit, iar politicile lui nu mai trebuie să își găsească calea în politicile europene ale secolului 21.”

Europa Liberă: UE a trecut printr-o criză economică severă. Își mai permite alte extinderi?

Bernd Fabritius:
„Europa trece printr-o criză care a fost destul de severă, dar trebuie spus că deja suntem pe drumul către gasirea unei soluții la această criză. Vârful crizei a fost demult depășit. Portugalia, de pildă, are din nou o situație economică stabilă și nu mai are nevoie de sprijin european.

Cred că, în general, extinderea la cele 13 țări, dacă e să numărăm și Croația, a contribuit la abordarea crizei economice într-un efort comun de identificare a soluțiilor. Cât privește extinderea, atât partidul din care fac eu parte, CSU (Uniunea Social-Creștină) cât și celelalte partide democrate din Parlamentul german susțin Uniunea Europeană, inclusiv extinderea către Est. Susținem liberățile europene, inclusiv libertatea de mișcare a muncitorilor români și bulgari.”

Europa Libera: Există analiști care sunt de părere că oferta pe termen lung a UE nu este potrivită pentru situații de criză ca cea din Ucraina, și că UE ar trebui poate să ofere soluții pe termen scurt.

Bernd Fabritus:
„Mi-e teamă că aceasta nu este o soluție potrivită pentru Ucraina, pentru că sunt ferm convins: cheia acestui conflict se află exclusiv îm mâna guvernului rus. Această criză nu ar fi avut loc dacă Rusia ar fi contribuit mai mult la Politica de vecinătate a UE.

Trebuie precizat că Uniunea Europeana nu negociază cu terțe părți parteneriatele și acordurile sale. Nici un stat nu are dreptul să se amestece în aceste negocieri și, prin forță militară sau manipulare mediatică, printr-un război al informațiilor si mediilor să modifice decizia altei țări.

Orice țara, inclusiv Ucraina, are dreptul de a decide. Ucraina are dreptul să decidă în funcție de interesele sale dacă dorește un acord de asociere cu UE sau, dimpotrivă, dacă dorește să se alăture Uniunii Vamale a Rusiei. Trebuie să existe o competiție liberă iar țările trebuie să fie libere să decidă ce este in interesul lor.

De aceea cred că proiectele pe termen scurt, care funcționează
Cred că soluția conflictului este o revenire a Rusiei în comunitatea valorilor europene...
oricum și pe care UE le oferă deja, nu vor determina Rusia să intervină mai puțin in Ucraina. Ucraina a primit din partea UE o înlesnire a taxelor vamale cu jumatate de miliard de Euro, iar asta nu a împiedicat Rusia să continue să își aplice strategia in Ucraina. Cred că soluția conflictului este o revenire a Rusiei în comunitatea valorilor europene și o urmărire a propriilor interese prin mijloace acceptabile.”

Europa Liberă: În cadrul unei dezbateri televizate pentru europarlamentare care a fost difuzată în Germania, candidații principali ai socialiștilor, respectiv conservatorilor, Martin Schulz, respectiv Jean-Claude Juncker, au declarat că o nouă extindere pentru Ucraina, de pildă nu este previzibilă. Ce oferă, prin urmare, UE Ucrainei?

Bernd Fabritius:
„Sunt de acord cu aceste poziții. Cred că este vorba de o neînțelegere care, cred, este parte a propagandei rusești, că după semnarea Acordului de Asociere imediat urmează aderarea la UE. Gruparea politică din care fac parte a declarat că deocamdată UE este la limita capacității sale de absorbție, acum când membre sunt 28 de state. Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerație interesele UE și anume că statele din imediata vecinătate trebuie stabilizate. În acest scop UE oferă acorduri de asociere, care conțin deja un pachet de măsuri. Și în cazul Ucrainei, capitolul politic al Acordului de Asociere a fost semnat iar aceste măsuri se aplică.”

Europa Liberă: De ce Rusia nu a făcut același lucru cu alte țari, foste republici sovietice? Țările baltice, de exemplu, atunci când au dorit chiar au reușit să se apropie de UE și în cele din urmă au și devenit state membre, ba sunt membre și ale NATO? Rusia nu a făcut nici o mișcare ca cea de acum cu Ucraina.

Bernd Fabritius:
„Din păcate nu vă pot răspunde la această întrebare. Nu pot aprecia de ce a avut Rusia acea atitudine atunci. Pot doar să constat că acum, cu Ucraina, Rusia dorește să își impuna propriile interese geostrategice, care mi-e teamă că trec dincolo de Ucraina.

Mă îngrijorează situația din Republica Moldova, mă îngrijorează profund comportamentul Rusiei față de Bulgaria, și mă refer aici la sectorul energetic. Recunosc aici o politică țintită de destabilizare din care Rusia dorește să obțină avantaje, să își extindă sfera de influență și să îsi crească puterea.

Această strategie nu are neapărat legătură cu Ucraina, ci este o strategie planificată de urmărire a intereselor Rusiei. Sunt convins că evenimentele pe care le pune in operă guvernului Rusiei se îndreptă împotriva intereselor poporului rus, si nu ajută deloc acestuia. Intr-o zi guvernul rus va trebui să explice poporului rus de ce s-a despărțit de comunitatea valorilor europene și a izolat internațional Rusia.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG