Linkuri accesibilitate

Cazul Rogozin văzut de șeful Comisiei de apărare din Senatul României (ziare.com).



„In mediul dintre Prut şi Nistru domina, pe cat se pare, o stare emoţională tulbure. Mirajul Europei stăruie cu forţă la Chişinău. Sângeroasele evenimente din Ucraina l-au intensificat fără doar şi poate, indicînd putinţa unei scurtături către ţinta jinduită”, scrie Gheorghe Grigurcu intr-un articol publicat de cotidianul.ro. Scriitorul crede ca Basarabia tocmai s-a intalnit cu un fel de „benevolenta a destinului”, dar, din pacate, politicienii si oamenii de afaceri de acolo privesc lucrurile in mod destul de egoist. In opinia sa, premierul Iurie Leanca greseste cand incearca sa fie bine si cu europenii si cu rusii. Motivul presupus de Grigurcu este unul cinic: Leanca vrea sa-si pastreze functia. Ar exista, crede comentatorul, un singur lucru de facut, ale carui avantaje se vad cu ochiul liber daca te uiti la Germania: unirea cu Romania.

Ioana Ene consemneaza pe site-ul ziare.com un dialog cu seful Comisiei de aparare din Senatul României si fost ministru al apararii, Corneliu Dobritoiu. Domnia sa a calificat raspunsul României la provocarea lui Dimitri Rogozin drept „jenant”, simplă „retorica de campanie dezlanata”. Dobritoiu nu se asteapta la izbucnirea unui razboi conventional in zona, dar atrage atentia asupra amenintarilor neconventionale, pe care le considera „cu mult mai perverse decat armele nucleare” si avand „un impact colosal”. De pilda, atacurile cibernetice care, spune senatorul, „pot bloca guverne, sisteme militare, centrale nucleare etc.” Este intrebat de Ioana Ene si daca, in actuala conjunctura, este nevoie de o consultare in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Raspunsul este da si astfel fostul ministru al apararii se asaza de partea premierului Victor Ponta, intr-o disputa recenta a celui din urma cu presedintele Traian Basescu. Premierul a solicitat o reuniune a CSAT, considerata initial drept inoportuna de seful statului. Cu toate acestea, odata ce solicitarea s-a facut si in scris, Traian Basescu va fi nevoit sa-i dea curs.

Cu cateva zile inaintea alegerilor românesti pentru Parlamentul european, Cosmin Alexandru scrie in 22, reluat astazi si de România libera: „Voi vota iarăși, pentru a nu știu câta oară, cu sufletul îndoit. [...] Politicienii care re­prezintă segmentul meu electoral au făcut din nou într-un fel în care să mă demotiveze și să mă încurce. Să mă lase cu sentimentul că își văd în primul rând de ale lor, nu de ale mele”.

In România libera, Alina Mungiu Pippidi isi indeamna insa apasat cititorii sa mearga la vot. In primul rand pentru ca situatia din Ucraina face extrem de necesara o Europa unita. Partidele românesti ar trebui sa trimita in Parlamentul european oameni care sa inteleaga acest lucru. Altminteri, europarlamentarele din 25 mai ar fi trebuit sa fie, in 2014, prilej de sarbatoare. In urma cu 25 de ani, Ungaria isi deschidea granita spre Austria pentru romanii care fugisera de Ceausescu. Acesta a fost, considera comentatoarea, inceputul destramarii blocului comunist, iar rezultatul este azi o Uniune cu 28 de state si cu alte cateva care spera sa acceada, o Uniune cu granita - disputata - la Nipru. In acelasi timp, in acest interval Uniunea Sovietica a explodat, iar Rusia nu mai are decat Belarus si „țările pe care le invadează”. „In loc să ne înjurăm și să ne amenințăm cu pușcăria, cum văd că a ajuns practica politică dâmbovițeană, mai bine ne-am bucura și am face mai mult din ce avem”, mai scrie Alina Mungiu-Pippidi.
XS
SM
MD
LG