Linkuri accesibilitate

Recensămîntul populației (Adevărul, Jurnal de Chișinău).



„Kommersant.md” publică un interviu realizat de Vladimir Soloviov cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin care – după cum se precizează din start – „a spus în ce condiţii Rusia poate recunoaşte sau anexa Transnistria şi cum Moscova va răspunde la semnarea de către Moldova a Acordului de asociere cu UE”.

Potrivit dlui Rogozin, în cazul Moldovei, „asocierea cu UE este o încercare de a se înregistra într-o gaşcă străină”. Întrebat ce va face Rusia după ce în iunie Moldova va semna Acordul de asociere, „reprezentantul preşedintelui rus pentru Transnistria” a spus că va „insista asupra revizuirii relaţiilor economice cu Moldova, dacă aceasta va merge pe asociere”.

În opinia demnitarului rus, care se declară convins în acest sens, „asocierea cu UE presupune schimbarea statutului de neutralitate al Moldovei”. De asemenea, Rogozin îi transmite în acest interviu un mesaj lui Vladimir Voronin, liderul comuniştilor moldoveni. Mesajul este următorul: „noi ţinem minte cine a călcat în picioare Memorandumul Kozak”, fiind vorba despre memorandumul rusesc respins în 2003 de, pe atunci, preşedintele comunist Voronin, pe motiv că – aşa cum era formulată în el soluţia conflictului transnistrean – umilea, de fapt Chişinăul.

Neobrăzarea lui Rogozin reflectă atitudinea lui Putin faţă de Moldova,” scrie editorialistul Nicolae Negru scrie în într-un articol de opinie în „Ziarul Naţional”. Este o oglindă perfectă a politicii externe a Rusiei contemporane, care poate fi caracterizată drept „diplomaţie de motociclist” sau „diplomaţie de biker dezgolit până la brâu”, mai crede Negru. Potrivit lui, „în contextul „vizitei private” a lui Rogozin, care scoate în evidenţă agresivitatea şi expansionismul Rusiei, par şi mai suspecte, mai alarmante deciziile de concesionare a Aeroportului Chişinău şi cedarea Băncii de Economii unor companii din Rusia”. Editorialistul reaminteşte în context de avertismentul ex-premierului Ion Sturza care „vorbeşte despre pericolul ca ramuri întregi ale economiei naţionale să treacă în proprietatea Băncii de Economii, controlată de o bancă din Federaţia Rusă”.

Reporterii „Adevărul“ au mers în prima zi de recensământ cu câţiva recenzori din localităţile de pe lângă Chişinău, pentru a vedea cât de receptivi sunt oamenii faţă de întrebările din formulare. Andrei Rizescu a sintetizat impresiile într-un articol în care remarcă între altele şi reacţii mai puţin obişnuite la chestionare. O bătrână dintr-o localitate, de exemplu, ar fi avut reticenţe, deoarece – zice ea - „circulă vorba pe-aici că sunt cerute datele de la locuinţe ca să vadă ţiganii din România şi cei din Franţa dacă sunt libere, ca să le ocupe”. Lămurită că e un zvon ridicol, femeia a acceptat să răspundă la întrebări.

Despre modul în care a început recensământul populaţiei şi locuinţelor într-o localitate sătească scrie şi Vadim Vasiliu în „Jurnal de Chişinău”. „Respondenţii nu-şi fac probleme răspunzând la întrebări cu privire la proprietate. Întrebarea care provoacă emoţii este cea privind naţionalitatea”, arată între altele autorul. Reportajul îl citează, în final, pe un bărbat din sat care, ajuns cu completarea anchetei de recensământ la rubrica etnie, spune în glumă: „Scrie român, numai să nu mă pârăşti când vin ruşii”.

Site-ul „Agora” prezintă un infografic care ilustrează constatarea că „peste 70% din ziarele difuzate în Republica Moldova sunt de limbă rusă”. „Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost distribuite 7,4 mil exemplare de ziare şi peste 180 de mii de reviste. 73% din acestea au fost tipărite în limba rusă, în timp ce dar 27 la sută a fost în limba română. Datele au fost furnizate de Biroul de Audit al Tirajelor şi Internetului (BATI).”, se arată în articol.

Mircea V. Ciobanu scrie în editorialul său din „Jurnal de Chişinău” despre 9 mai şi constată între altele că în această zi „la un colţ de masă s-a plâns în amintirea ostaşilor căzuţi în războiul mondial, la altul s-a cântat. S-a plâns separat: unii la Complexul „Eternitate”, la mormintele soldaţilor sovietici, alţii la Cimitirul Eroilor de la Botanica. Şi s-a cântat diferit: evropeneşte, în contextul Zilei Europei, în PMAN, şi ruseşte în Scuarul Operei, într-un concert cu Dobrînin şi Kirkorov, invitaţi de PDM”. „În acest sens, - mai spune autorul - sciziunea noastră, ca element distinctiv al identităţii, devine una emblematică: „conducerea de vârf” s-a produs la „Eternitate”, ministrul Troenco a fost, într-un act de demnitate şi respect, la Cimitirul Eroilor, tineretul proeuropean a serbat în PMAN, iar nostalgicii au cântat împreună cu Kirkorov”.
XS
SM
MD
LG