Linkuri accesibilitate

Thomas Bernhard a dușmănit atât de mult societatea austriacă, încât a interzis ca piesele lui să fie jucate în Austria după moartea sa și ca opera sa să fie publicată vreodată acolo.



Scandalul in jurul „femeii cu barbă" de la Eurovison (care nici măcare nu e un transexual, ca să nu mai vorbim de o femeie, ci este un travestit, cum se și definește el: „un bărbat cu haine de femeie") a readus în atenție natura complexă și controversată a societății austriece.

(Scandalul nici măcar nu e nou, pentru că un autentic transexual câtigase deja Eurovision in 1998 - Dana International din Israel.)

In Austria, rezistența la trimiterea Conchitei Wurst in competitie a fost mare. Heinz-Christian Strache, președintele Partidului Libertății (FPÖ), dreapta naționalistă a răposatului Jörg Haider, ceruse concetățenilor săi să voteze împotriva acestei „arătări ridicole”. Faptul că până la urmă Conchita Wurst a fost candidatul oficial a produs consternare într-o țară extrem de conservatoare.

Austriecii sînt o societate aparte. Austria a profitat de statutul ei de neutralitate impus după al Doilea Război pentru a rămâne intr-un soi de bulă, ajutată, până în 1989, și de faptul că era intr-o fundătură a Europei, protejată — de fapt — de Cortina de Fier. (Situație magistral redată in clasicul roman Al treilea om al lui Graham Greene.)

După război, Viena fusese o vreme, ca și Berlinul, împărțită in sectoare controlate de aliații învingători, inclusiv de sovietici. Ulterior, austriecii nu și-au făcut un mea culpa in profunzime, cum au făcut-o meticulos germanii, in privința responsabilității în război, ci au reușit să se dea drept victime, sau să se facă uitați.

Mai mult, Austria l-a avut ca președinte pe Kurt Waldheim, fost ofițer in Wehrmacht și acuzat de crime de război, fără ca nimeni să fie tulburat de asta în interior.

Aversiunea față de caracterul profund conservator al societății austriece transpare la tot pasul in opera celor mai mari scriitori austrieci de după război, in primul rând Thomas Bernhard și Elfriede Jelinek (aceasta din urmă a primit de altfel premiul Nobel, deși opinia generală este că Thomas Bernhard l-ar fi meritat, de departe).

Ba chiar unii au scris că numai in Austria, o societate atomizată și lipsită de solidaritate, au putut avea loc crimele atroce ale pensionarului Fritzl, care vreme de un sfert de secol și-a sechestrat și violat copiii intr-o casă din mijlocul unui târg liniștit.
Scriitorul Thomas Bernhard

Scriitorul Thomas Bernhard

Scriitorul Thomas Bernhard a dușmănit de altfel atât de mult societatea austriacă, încât în testamentul său a interzis ca piesele lui să fie jucate în Austria după moartea sa (1989, îngropat în Viena) și ca opera sa să fie publicată vreodată acolo.

Interzic orice publicare, a scris cu limbă de moarte Thomas Bernhard, „între ganițele Austriei, indiferent cum se definește această țară. Insist cu fermitate că nu doresc să fiu asociat in niciun fel cu statul austriac și vreau ca opera mea să rămână inaccesibilă pe vecie austriecilor.”

Toate acestea pentru a înțelege particularitatea ascensiunii Conchitei Wurst… acel aspect și întreaga sa persoană provocatoare își capătă dimensiunile reale doar situate în societatea din care provin.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG