Linkuri accesibilitate

Opinii și comentarii cu ziaristul Victor Cobăsneanu și sociologul Ion Jigău.



Autorităţile de la Chişinău au ales să marcheze în date diferite Ziua Europei şi cea a Victoriei, chiar dacă ambele în calendar se regăsesc în dreptul zilei de 9 mai. Astfel, Ziua Europei va fi sărbătorită post-factum, adică mâine, sâmbătă, 10 mai. Astăzi, evenimentele dedicate Zilei Victoriei se desfășoară la Complexul Memorial „Eternitate”, de la ora nouă. Mitinguri de comemorare vor fi organizate în localităţile din ţară, iar în catedrale şi biserici vor fi oficiate servicii divine. Cum se va marca ziua de 9 mai la Soroca, am insistat să aflu de la redactorul şef al ziarului „Observatorul de Nord”, Victor Cobăsneanu:
Ziaristul Victor Cobăsneanu

Ziaristul Victor Cobăsneanu

Victor Cobăsneanu: „Vreau să zic că nu ştiu cum în alte părţi, dar la Soroca oamenii cam sunt în derută. Or, Ziua Victoriei i-a cam dezamăgit pe unii, fiindcă câteva partide din Republica Moldova au privatizat această sărbătoare şi au transformat-o mai mult într-o adunare electorală decât o sărbătoare dedicată veteranilor Războiului al Doilea Mondial.

Pe de altă parte, Ziua Europei nu s-a înrădăcinat încă nici la Soroca, precum, cred, nici în alte localităţi din Republica Moldova. Şi oamenii mai stau, să zicem aşa, pe gânduri unde să meargă. Deşi vreau să zic că această problemă unde să meargă, la care miting, vizează nu numai persoanele neiniţiate în temă, dar chiar şi acei care sunt, cât de cât, oameni care pricep fenomenul politic.

Şi încă vreau să mai menţionez un caz absolut ieşit din comun cu panglica aceasta a Sfântului Gheorghe. La Soroca este, pur şi simplu, inundat oraşul cu acest semn al armatei ţariste. Foarte multă lume nu înţelege că panglica aceasta a Sfântului Gheorghe nu are nimic cu cel de-al Doilea Război Mondial. Astăzi, am văzut chiar un caz ieşit din comun – pe două maşini, una cu numere de Italia, alta cu numere de Germania, era această panglică atârnată pe antenă. Este ceva strigător la cer şi consider că conducerea republicii trebuie să ia nişte măsuri cât mai urgente, cum au făcut-o, de altfel, cel mai buni prieteni ai Rusiei – Kazahstanul şi Belarusul.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, sunt unii analişti care susţin că autorităţile încearcă să fie mai atente acum, ţinând cont de situaţia din regiune. Şi tocmai de aceasta sunt mai precaute în a interzice.

Victor Cobăsneanu: „Să ştiţi că la Soroca este tocmai invers. Or, primarul oraşului este membru al Partidului Comunist şi, din contra, parcă mi se pare că această doamnă provoacă şi incită spiritele la Soroca. La sfârşitul lunii martie, chiar a adus la Soroca un grup de comsomolişti de la Chişinău care au întins pe vreo pe două-trei sute de metri această panglică a Sfântului Gheorghe. Adică eu cred că sunt obraznici astfel de primari şi astfel de administraţii fiindcă nu pot fi încă sancţionați. Pot fi sancţionate de noi, de ziarişti, de lumea bună, dar să ştiţi că ei îşi fac mendrele şi parcă ne-ar râde în faţă.”

Europa Liberă: Dar, domnule Cobăsneanu, cum rămâne cu discernământul oamenilor, cu datoria şi responsabilitatea fiecăruia de a cerne informaţia care vine şi de a înţelege pentru sine ce este bine, ce este rău, ce este adevăr, ce este propagandă?

Victor Cobăsneanu: „Cu părere de rău, nu foarte multă lume are nu atât posibilitatea, când nu are dorinţa de a discerne, de a alege lucrurile bune de cele urâte, lucrurile frumoase de cele provocatoare şi care aduc numai rău. Îmi pare sincer rău, dar chiar aşa-zisa noastră intelectualitate nu-şi valorifică până la sfârşit, până la capăt posibilităţile pe care le are. Eu vreau să vă zic că ştiu foarte multă lume care se pretinde să fie din tagma aceasta a intelectualilor, dar care poartă această panglică la piept şi care este împotriva Europei. Chiar îmi vine foarte greu să înţeleg de ce aceşti oameni nu fac analize.

Zilele trecute a fost, de exemplu, la Soroca, [Igor] Dodon, care este unul dintre cei mai mari promotori ai ariei politice ruseşti şi domnia sa s-a împărtăşit înainte de Paști, s-a împărtăşit la una dintre
Clasa politică, ziariştii trebuie să lucreze mai mult în ceea ce priveşte promovarea ideii europene...
bisericile din Soroca. Cum acest domn vine pe drum european de la Chişinău, vede că în oraşul Soroca se schimbă toate, chiar văzând cu ochii şi, totodată, promovează politica prorusească şi antieuropeană?!

Eu cred că clasa politică, ziariştii trebuie să lucreze mai mult în ceea ce priveşte promovarea ideii europene. Războiul informaţional pe care îl duce Federaţia Rusă nu numai cu Ucraina, dar şi cu Republica Moldova, cu părere de rău, acesta este un război cu un singur învingător deocamdată. Cititorul sau ascultătorul, sau privitorul nu are posibilitatea de a alege, el este permanent sub influenţa, sub presiunea unor posturi de televiziune, radio sau presa scrisă care slujesc unui nou stat, nemaivorbind de clasa politică de care am spus. Ba mai mult, eu vreau să zic că cititorul, radioascultătorul sau telespectatorului nostru este aidoma unui elev din clasa întâi, pentru care prima învăţătoare este dumnezeul pe pământ, aşa şi pentru foarte multă lume ceea ce se spune la televizor este adevărul în ultimă instanţă.

Chiar şi posturile de televiziune, care se consideră naţionale sau pro-naţionale, nu vreau să le dau nume, dar mie de acum mi-e şi jenă să privesc aceste emisiuni, produc nişte emisiuni duplicitare, cu dublu sens în care parcă ar spune că sunt cu Europa, dar, pe de altă parte, neexplicându-le oamenilor că Uniunea Vamală este scrisă cu fuiorul pe apă, dar Uniunea Europeană este un lucru palpabil, care deja se implică în Republica Moldova. Să vorbim despre drumuri, la Soroca, de exemplu, drumuri, schimbarea ţevilor de apă şi canalizare, reparaţia grădiniţelor şi şcolilor ş.a.m.d. Adică, însăşi clasa ziaristică, care este conştientă, este duplicitară în foarte multe cazuri.”

Europa Liberă: Domnule Cobăsneanu, dar în ce măsură autorităţile, partidele care sunt proeuropene eşuează în a se apropia de oameni, în a le explica, de exemplu, a merge cât mai mult în teritoriu şi a vorbi cu omul simplu, în a explica pe îndelete ce fac, cum fac, ce vor să facă?

Victor Cobăsneanu: „Ce ar putea să le explice, dacă ei lucrează numai două, trei, patru, cel mult cinci luni în patru ani?! Chiar explicaţiile în ajun de alegeri sunt enervante pentru electorat. Adică, cu omul se lucrează pe parcursul a patru ani, dar nu acuma, cu cinci-şase luni înainte de alegeri. Or, în toată această perioadă, politicienii nu-şi precupeţesc eforturile pentru luptele interne între dânşii.

Pe de altă parte, calitatea acestor mesaje, care vin spre alegător, chiar zilele trecute priveam la postul naţional de televiziune că s-a construit un nou sediu al Spitalului Republican şi îmi venea să aplaud, ca după aceea să aflu că această zi are dublă importanţă, fiindcă coincide cu ziua de naştere a unui politician. Mă iertaţi, dar eu, ca electorat conştient, nu primesc astfel de mesaje.”

***

A fost redactorul şef al ziarului „Observatorul de Nord” de la Soroca, Victor Cobăsneanu. Aşadar, cum reiese din spusele ziaristului, din cauza contextului politic tensionat, semnficaţia Zilei Victoriei şi Zilei Europei, două sărbători complementare, a fost distorsionat în aşa măsură încât acestea au devenit aproape sărbători antagonice, fapt care a creat şi stereotipuri de-a lungul anilor: cine marchează 9 mai este pro-rus, iar cine marchează Ziua Europei este pro-occidental şi orientat spre viitor. Cum se explică o asemenea stare de lucruri am încercat să aflu de la directorul CBS Axa, sociologul Ion Jigău:
Sociologul Ion Jigău

Sociologul Ion Jigău

Ion Jigău: „Problema noastră, a Republicii Moldova, este că la noi cetățenii sunt foarte segmentați. Cele mai mari două segmente sunt comunitatea românofonă, să spunem așa, și comunitatea rusofonă. Ambele aceste două comunități trăiesc în două lumi paralele. La nivel uzual, zi de zi, ei se întâlnesc, fac nunți în comun, fac cumetrii în comun, sunt vecini, sunt rude, au familii mixte și așa mai departe. Dar, din punct de vedere ideologic, ele stau în lumi paralele. Și unii, și alții sunt cetățenii noștri, nu?

În principiu, nu trebuie să contrapunem aceste două comunități, dar este foarte greu să le împaci. Vedeți că până acum încă nu s-a întâmplat, ca azi, veteranii armatei române și veteranii armatei sovietice nu stau împreună la 9 mai, nici la 8, nici la 9. Lucrurile au evoluat într-o astfel de direcție încât este foarte [multă] intoleranță la nivel de unele părți ale comunităților.”

Europa Liberă: Totuși, Ziua Europei a fost introdusă în 2008, dacă nu greșesc, în calendar. Joacă un rol și factorul de timp în faptul că oamenii nu obișnuiesc să serbeze Ziua Europei? Ar trebui să se schimbe generații pentru acest lucru?

Ion Jigău: „Vedeți că acum se suprapune foarte puternic un factor extern – situația din Ucraina. Și o parte din comunitatea rusofonă s-a activizat extraordinar de tare și s-a radicalizat. Probabil că autoritățile noastre încearcă cumva să liniștească spiritele radicale. Nu știu ce e mai bine fiindcă deocamdată dialog la nivel consensual între aceste două comunități nu este. Vedeți că și partidele care le reprezintă au mesaje foarte radicale și foarte diferite. La noi, din păcate, în Republica Moldova, nu există un consens la nivelul elitelor, cel puțin, adică la nivelul elitelor politice fiindcă cele de business poate ar mai putea găsi limbă comună. Și de fapt și elitele culturale nu întotdeauna sunt tolerante una față de alta.”

Europa Liberă: Și aceasta, să înțeleg, cumva ar turna gaz pe foc?

Ion Jigău: „Sigur. Problema este că, în linii mari, ar trebui să existe un anumit consens pentru stabilitatea politică și civică a Republicii Moldova, între toate elitele, dar, după mine, cu excepția elitelor de business care cât de cât ar dori, probabil, o stabilitate în țară, elitele politice și culturale, - de ce nu? chiar și cele din mass-media - dovedesc comentatori diferiți, ziariști diferiți care au diferite păreri, destul de radicale. Și lucrul acesta de fapt reflectă situația din societate.”

Europa Liberă: Domnule Jigău, dar, din punctul dumneavoastră de vedere, ca și sociolog, cum și ce ar putea împăca cele două tabere despre care vorbiți?

Ion Jigău: „E foarte greu de dat un răspuns univoc la această
Problema este că și o parte din elitele noastre, cele care se orientează spre Rusia, și o mare parte din elitele rusești ar trebui să se debaraseze de complexul imperial...
întrebare. Problema este că trebuie, totuși, cum ați spus dumneavoastră, să treacă mult timp. Problema este că și o parte din elitele noastre, cele care se orientează spre Rusia și chiar o mare parte din elitele rusești ar trebui să se debaraseze de complexul imperial. Nu are de fapt Rusia resurse pentru a restabilit Uniunea Sovietică sau Imperiul Rus ca atare și este o tendință sinucigașă, după mine. Nu fac politologie, eu măsor, cu atât mai mult, nu pot aprecia elitele rusești. Dar, în mare măsură, cele care aduc poziția oficială deseori radicalizează la noi situația.”
XS
SM
MD
LG