Linkuri accesibilitate

„ADN”-ul jurnalistic şi Consiliul de Presă


Cum îşi poate presa apăra poziţia de „a patra putere în stat”?


A patra putere în stat, adică presa, este o „putere care se autoreglementează” – îşi face singură regulile, le aplică şi încearcă să-i sancţioneze pe cei care le încalcă. În teorie. În practică, este mult mai greu de a obliga toate instituţiile media să se conformeze aceluiaşi cod deontologic nescris – deşi forţa presei, în teorie şi în practică, depinde tocmai de cota ei de credibilitate în societate. Aşa că s-a creat Consiliul presei care are misiunea ingrată de a „trata cancerul cu ceai de muşeţel”. Despre eficienta acestui tratament, mai multe de la Tamara Grejdeanu:

Apărut în 2009, Consiliul de Presă este deocamdată singura autoritate care se interesează de aspectul deontologic al produsului livrat de breasla jurnalistică din Republica Moldova. Instituţia are toate şansele să se înrădăcineze ca un instrument de responsabilizare a presei, crede Daniela Terzi-Barbăroşie, fostă membră a acestui consiliu. Experta îşi exprimă speranţa că, între timp, şi publicul va învăţa să-şi revendice dreptul de a primi informaţii corecte, echilibrate, dar până atunci mai este nevoie de expertiză a produsului jurnalistic:

„A pornit ideea Consiliului de presă pentru că nu există un „ADN” profesional al jurnaliştilor, în care standardele meseriei să ţină primele poziţii - atunci se creează structurile de autoreglementare şi eu contez pe aceea că atâta timp cât nu avem garanţia prezenţei intrinseci a standardelor profesionale la jurnalişti, atunci este nevoie de asemenea organ care să semnaleze de fiecare dată cu mult curaj, curaj profesional inclusiv, în care să se arate cu degetul cine şi cum a greşit, pentru că unii oameni realmente nu-şi văd vina.”

Membri ai consiliului remarcă eficienţa în creştere a acestei structuri, inclusiv pentru că tot mai mulţi cetăţeni care se simt lezaţi de anumite materiale apărute în presă depun plângeri şi încercă să-şi caute dreptate utilizând acest mecanism. Inga Burlacu, membră a consiliului de presă spune că deşi nu în toate cazurile jurnaliştii iau act de recomandările consiliului, respectarea codului deontologic s-a îmbunătăţit, în special atunci când se relatează despre subiecte sensibile, în care sunt vizaţi deseori copiii:

„Situaţiile sunt foarte diferite. S-a discutat foarte mult în cadrul Consiliului de Presă cazuri când erau încălcate normele deontologice şi drepturile persoanelor în cazul prezumţiei nevinovăţiei, în cazul prezentării unor subiecte despre suicid, care sunt nişte subiecte foarte sensibile, sau despre cazuri tragice. Şi mijloacele de informare în masă au ţinut cont de acele recomandări care au fost formulate.”

Apreciind evoluţia presei din 2009 încoace, Daniela Terzi-Barbăroşie observă că deşi acum presa are posibilitate de a avansa la capitolul profesionalism, lăcomia pentru rating împiedică atingerea unui nivel de calitate. În opinia ei, problemele financiare, invocate deseori, nu pot fi o scuză pentru un produs mediatic care încalcă rigorile eticii şi dezinformează publicul. Am întrebat-o dacă în aceste condiţii ar fi posibile nişte punţi deontologice între mediile din Republica Moldova, astfel încât să se evite manipularea publicului, mai ales când se discută despre percepţii, istorie şi valori:

„Aceasta ar însemna primar ca toţi acei care fac parte din această meserie, toţi jurnaliştii să împărtăşească aceleaşi standarde şi convingeri profesionale şi personale înalte, standarde morale înalte, legate de subiectul x sau y. Nu cred că am putea generaliza acum şi vorbi despre absenţa acestor standarde în cazul tuturor exponenţilor meseriei, precum nici nu putem garanta vreodată, prin nici o facultate că vreun jurnalist va avea aceste standarde la finele facultăţii, de exemplu.”

Experta constată că cetăţenii Republicii Moldova încă nu au deprins necesitatea de a tria produsele mediatice, inclusiv să aibă o poziţie fermă, pe cine ascultă şi pe cine nu. Deşi consiliul nu poate aplica amenzi şi deseori mizează pe bunul simţ al jurnaliştilor, sunt şi cazuri în care, la recomandarea membrilor, sancţionarea este făcută de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG