Linkuri accesibilitate

În Moldova, Ziua Victoriei şi Ziua Europei sunt marcate în zile diferite, deşi în calendar sunt ambele pe 9 mai.



9 mai este Ziua Victoriei în fostul spaţiu sovietic şi Ziua Europei. Două evenimente, două sărbători complementare, pentru că Uniunea Europeană şi ideea de Europă unită este o consecinţă directă a celui de al doilea război mondial. Numai că într-un context politic tensionat, semnificaţia acestor evenimente a fost distorsionată în aşa măsură încât au devenit aproape sărbători antagonice; care au creat şi stereotipuri: cine marchează 9 mai este pro-rus şi nostalgic după timpurile sovietice, cine marchează Ziua Europei, este pro-occidental şi orientat spre viitor. Lucrurile sunt însă mult mai complicate pentru că orice eveniment istoric are o multitudine de semnificaţii.

Autorităţile de la Chişinău aleg să marcheze în date diferite Ziua Victoriei şi cea a Europei, chiar dacă ambele în calendar se regăsesc în dreptul zilei de 9 mai. Pentru a nu crea disensiuni între cei care marchează diferit această zi, varianta de compromis a fost sărbătorirea Zilei Europei post-factum, adică pe 10 mai. Aşa, bunăoară, cum are loc şi în acest an. În timp ce unii analişti susţin că o asemenea abordare ar fi nepotrivită unei coaliţii de guvernământ care îndeamnă oamenii să privească spre un viitor european, alţii, dimpotrivă, o consideră înţeleaptă, afirmând că astfel se evită suprapunerea celor două date simbolice şi, în consecinţă, posibile confruntări contraproductive. Sociologul Ion Jigău, directorul CBS-Axa, tinde să dea dreptate celei de-a două tabere:

Ion Jigău

Ion Jigău

„Vedeţi că acum se suprapune foarte puternic un factor extern, situaţia din Ucraina. Probabil că autorităţile noastre încearcă cumva să liniştească spiritele radicale. Problema noastră, a Republicii Moldova, este că la noi cetăţenii sunt foarte segmentaţi. Cele mai mari, două segmente, sunt comunitatea românofonă, să spunem aşa, şi comunitatea rusofonă. Ele trăiesc, ambele aceste comunităţi, în două lumi paralele.”

Stereotipurile create în jurul zilei de nouă mai au fost alimentate artificial şi de partidele politice, constată sociologul Ion Jigău. Acestea nu au scăpat nicio ocazie de a scoate dividende electorale, pe de o parte, de pe urma nostalgiei după timpurile sovietice, pe de altă parte, din dorinţa, în special a tinerilor, de a vedea Republica Moldova făcând parte din comunitatea statelor europene:

„La noi, din păcate, în Republica Moldova nu există un consens la nivelul elitelor politice, fiindcă cel de business poate ar mai putea găsi limbă comună. De fapt, şi elitele culturale nu întotdeauna sunt tolerante una faţă de alta.”

Europa Liberă: Asta să înţeleg că toarnă gaz pe foc?

Ion Jigău: „Da, sigur. În linii mari, ar trebui să existe un consens pentru stabilitatea politică şi civică a Republicii Moldova între toate elitele. Lucrul acesta, din păcate, reflectă situaţia din societate.”

Editorialistul „Ziarului Naţional”, Victor Ciobanu, observă că în acest an, ţinând cont de evoluţiile din regiune, ziua de 9 mai are o încărcătură mai specială. Până şi panglica neagră-oranj, în opinia editorialistului, nu simbolizează doar victoria în al Doilea Război Mondial, cum a fost promovată ca până acum. După violenţele din Ucraina, această tinde să exprime separatismul, crede Victor Ciobanu:

„Eu chiar sunt de părere că nu poţi nici să interzici, celor care vor, să comemoreze această zi în acel stil sovietic, dar, pe de altă parte, nu poţi nici prea să le permiţi să facă ceea ce vor, aşa cum au făcut-o când au mers cu aceste panglici chiar la Ambasada Ucrainei. Trebuie cu calm să trecem peste acest nouă mai în acest an, ca să evităm orice fel de ciocniri, având în vedere şi situaţia tensionată din Ucraina.”

La începutul acestei săptămâni activişti pro-ruşi, inclusiv ai Partidului Comuniştilor au legat panglici negre-oranj de gardul Ambasadei Ucrainene la Chişinău. Ambasada a reacţionat, condamnând gestul şi acuzând unele partide moldovene că exploatează în interes politic evenimentele tragice din ţara vecină.
XS
SM
MD
LG