Linkuri accesibilitate

Anne Brasseur: „Comunitatea internațională are o obligația de a convinge Rusia și Ucraina să vorbească una cu cealaltă, şi nu una despre cealaltă”


Interviu cu președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.


Miniștrii de externe ai țărilor din Consiliul Europei s-au întâlnit astăzi la Viena la o întrevedere prilejuită de împlinirea a 65 de ani de la înființarea organizației. Dar întrevederea a fost dominată de criza din Ucraina și implicarea Rusiei, după cum se poate înțelege și dintr-un interviu acordat de președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur, corespondentei noastre, Iolanda Bădilițiă.

Europa Liberă: Dnă Brasseur, ați spus azi la Viena că principalele trei priorități ale CoE sunt: Ucraina, Ucraina, Ucraina.

Anne Brasseur: „Da, am sentimentul că nimeni nu mai poate controla situația. Toate părțile au obligația să oprească violențele. Trebuie să convingem cele două țări să oprească violențele care duc, după cum am văzut, la pierderi umane. Trebuie să oprim această dinamică a violențelor. Sper că miniștrii de externe din cele 47 de state membre vor găsi o soluție la criză.”

Europa Liberă: Când, la 5 mai 1949, 10 țări vlăguite de război decideau, la Londra, să înființeze o organizație care să consolideze pacea prin construirea statului de drept, noțiunea de drepturile omului era o noutate absolută. Când Benelux, adică Belgia, Luxemburg, Olanda, țările nordice, adică Danemarca, Norvegia și Suedia, Irlanda, Italia, Franța și Marea Britanie semnau așa numitul „tratat de la Londra”, nici Germania și nici Uniunea Sovietică nu intrau încă în calcul ca membri, ecourile războiului fiind încă vii. Germania a intrat in 1950 iar Rusia și celelalte state din blocul estic - în anii 90, după destrămarea Uniunii Sovietice.
Anne Brasseur

Anne Brasseur

Anne Brasseur: „Daca privim înapoi, în 1949, când 10 țări au creat CoE, precum și în 1950, an în care și Germania s-a alăturat organizației, înțelegem cum predecesorii noștri au reușit să aibă viziunea de a aduce laolaltă țările pentru a proteja și apăra democrația, statul de drept și drepturile omului. Atunci, părinții CoE (Winston Churchill, Robert Schumann, etc.) au înțeles că fără toate acestea ar putea fi din nou război. Fondatorii CoE au fost vizionari, iar astăzi am impresia că nu mai avem personalități atât de puternice care să privească spre viitor și să construiască o Europă pentru mâine. Nu ştiu dacă azi am mai fi in stare să înființăm o astfel de organizație.”

Europa Liberă: Ce inseamnă evenimentele recente din Ucraina si Rusia pentru drepturile omului, pentru o organizație ca CoE?

Anne Brasseur: „Criza pe care o traversăm astăzi are mai multe cauze. Pe de o parte, Ucraina nu a reușit să construiască un stat puternic. Nu există o constituție adecvata, justiția nu este independentă. Așa că in centrul acestei crize stă slăbiciunea statului. Pe de altă parte, avem de-a face cu un stat membru, Rusia, care nu își respectă angajamentele, acordurile semnate. Rusia trebuie să respecte tratatele internaționale, în loc să facă demonstrație de forță, militară sau nu.”

Europa Liberă: Nu sunt multe organizațiile internaționale în care atât Rusia cât și Ucraina să stea la aceeași masă. Este OSCE, este ONU și este Consiliul Europei. Și pentru a deveni membre ale acestor organizații aceste țări au semnat o serie de convenții și tratate internaționale, nimic altceva decât niște legi pe care iată acum le încalcă. Rusia, cel puțin, s-a angajat printre altele să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Or ceea ce se întâmpla cum ne face pe noi, observatorii din afară, să privim cu neîncredere în legislația internațională, care pare să nu ofere nici un fel de garanție, de fapt.

Anne Brasseur: „Este teribil să vedem că o țară nu își respectă angajamentele internaționale. Dacă ne uitam la Memorandumul de la Budapesta, care garantează integritatea teritorială a Ucrainei, vedem cum Rusia ignora acest acord, așa cum ignoră si alte tratate internaționale. Trebuie să discutăm cu Rusia și să o facem să înțeleagă că nu poate funcționa in afara legislației internaționale. Însă la fel trebuie să facem și cu Ucraina, care trebuie să construiască o democrație reală.

Rusia, pe de altă parte, trebuie să se concentreze pe respectarea tratatelor internaționale, și nu pe demonstrații de forță, facând exerciții militare la graniță, ceea ce pare o amenințare. Apoi, comunitatea internațională are o obligație, căci trebuie să convingă Rusia și Ucraina să vorbească una cu cealaltă, si nu să vorbească una despre cealaltă.

Si aici vine importanta procedurii de monitorizare a CoE potrivit căreia fiecare țară este urmarita si i se aduce aminte ca trebuie sa respecte ce a semnat. Altfel trebuie să iasă din organizație. Dacă nu respectă regulile este eliminată. De aceea, in aprilie, APCE a luat decizia să suspende dreptul de vot al delegației Federației Ruse, dar și să interzică ocuparea de către membri ai acestei delegații a unor posturi de răspundere din APCE.

Ideea este că dacă nu respectăm regulile, o sa ajungem să nu mai avem nevoie de reguli. Rusia a avut in APCE sprijin din anumite țări, dar altfel a fost izolată. E important însă să păstram dialogul cu Rusia. Trebuie să dezvoltăm societățile noastre in spiritul statului de drept, astfel ca toată societatea să poată beneficia. Cred că toate țările membre își dau seama că apartenența la această familie europeană este o valoare adăugată. Eu personal mă lupt să avem cât mai multe state membre. Căci e vorba de drepturile individuale ale cetățenilor. Trebuie să facem eforturi ca drepturile individuale ale celor 850 milioane de cetățeni din țările CoE să fie respectate, căci altfel nu poți vorbi de democrație.”

Europa Liberă: Republica Moldova este membră a CoE din 1996 și privește cu mare îngrijorare ce se întamplă în Ucraina vecină, mai ales că are experiența separatismului prin problema numită Transnistria.

Anne Brasseur: „Moldova este una dintre cele mai mici țări membre. Știu că se confruntă cu probleme extraordinare din cauza regiunii separatiste Transnistria și a poziționarii geografice. Însă și alegerile care vin, în noiembrie, sunt o chestiune care preocupă guvernul. Aș vrea să subliniez că delegația Republicii Moldova la APCE este atât de activă! Avem 8 comitete la APCE și 2 dintre acestea sunt conduse de parlamentari moldoveni! Ceea ce este fantastic, dacă te gândești că vorbim de o organizație cu 47 de state membre! Este un exemplu de democrație în organizația noastră, unde și țările mici pot avea un cuvânt de spus.”
XS
SM
MD
LG